Igiena orală este esențială, dar nu întotdeauna suficientă! Dr. Mihail Pautov atrage atenția asupra faptului că anumite alimente pot cauza halitoză, chiar și în condiții de igienă dentară corectă. Printre cele mai problematice alimente se numără ceapa și usturoiul, care conțin metil sulfid, o substanță ce provoacă un miros neplăcut. De asemenea, varza, broccoli și conopida contribuie la respirația urât mirositoare, datorită descompunerii lor în gură. Mezelurile, bogate în sulf, și peștele, care conține trimetilamină, sunt alte surse de halitoză, afectând astfel prospețimea respirației.
Un convoi umanitar ONU de 109 camioane a fost atacat sâmbătă în Gaza, iar ajutoarele au fost jefuite violent. Martorii au raportat că bărbați mascați au aruncat grenade asupra vehiculelor, forțând șoferii să descarce alimentele sub amenințarea armei. Philippe Lazzarini, comisarul general al Unrwa, a subliniat deteriorarea ordinii civile, menționând că este imposibil să opereze în aceste condiții. În absența intervenției rapide, criza alimentară se va agrava pentru cele două milioane de oameni care depind de ajutoare umanitare. De asemenea, atacurile israeliene recente au dus la numeroase victime în rândul populației din Gaza, accentuând situația dramatică a locuitorilor. Asemenea incidente au crescut în frecvență, iar autoritățile palestiniene acuză Israelul de neglijență în protejarea ajutoarelor umanitare.
România a ajuns la un deficit pe alimente de 6 miliarde euro, în mare parte din cauza importurilor masive, cum ar fi cele realizate de gigantul american Mars. Aceasta companie a raportat vânzări de aproape 1 miliard lei (200 milioane euro) în România, cu o creștere de 20% față de anul precedent. Deși Mars are o prezență puternică pe piața românească, cu branduri cunoscute precum Whiskas, M&M și Snickers, compania nu deține unități de producție în țară, bazându-se exclusiv pe importuri din fabricile sale din Polonia, Cehia și Ungaria. Această situație evidențiază provocările economice cu care se confruntă România în sectorul alimentar, care depinde tot mai mult de produsele aduse din străinătate.
Mihaela Bilic, medic nutriționist, oferă soluții pentru cei care au exagerat cu mâncarea în weekend. Aceasta subliniază că organismul își stabilește echilibrul metabolic pe ultimele 4-5 zile, astfel că o masă copioasă nu va cauza îngrășare imediată. Dacă ați consumat mai multe calorii, este necesar să compensați printr-o alimentație mai ușoară în zilele următoare. De exemplu, după o masă de sărbătoare, se recomandă o zi cu doar apă și cafea, urmată de o ciorbă sau iaurt. Bilic sugerează și o planificare a meselor, economisind calorii înainte de un eveniment culinar. Ea afirmă că alimentația nu trebuie să fie perfectă zilnic, ci corectă în 80% din timp, iar excesele ocazionale nu trebuie să devină o obișnuință.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că TVA-ul va rămâne redus pentru medicamente și alimente, în urma negocierilor cu Comisia Europeană. Acesta a subliniat că majorarea TVA-ului ar reprezenta o măsură economică nejustificată, care ar afecta în mod egal toate categoriile de venituri, amplificând inechitățile sociale. Ciolacu a argumentat că o astfel de majorare ar putea duce la creșterea inflației, contrar eforturilor de a o menține sub 5%. Premierul a afirmat că nu va permite o astfel de măsură, având în vedere diferențele semnificative dintre veniturile populației.
Postul Crăciunului începe astăzi, 15 noiembrie, și durează până pe 24 decembrie 2024. În această perioadă, se elimină carne, ouă, lapte și produse lactate, fiind o oportunitate de detoxifiere a organismului. Doctorul nutriționist Șerban Damian recomandă consumul de leguminoase precum fasole, mazăre, linte și năut, care oferă proteine esențiale. Cerealale integrale, fructele și legumele sunt de asemenea importante, asigurând aportul de nutrienți necesar. Nucile și semințele pot fi gustări sănătoase, iar în zilele cu dezlegare, peștele poate fi inclus în dietă. O dietă echilibrată și variată este esențială pentru a menține sănătatea în timpul postului.
Deficitul comercial pe alimente a depășit 6 miliarde euro; antreprenorul Ionuț Tomescu subliniază că România nu a reușit să atragă investiții în procesarea alimentelor, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria, Cehia sau Polonia, au devenit destinații preferate pentru giganții străini. Tomescu menționează că, deși există supracapacitate de producție în Uniunea Europeană, România a rămas o piață de consum, fără o strategie clară pentru a investi în agrobusiness. El critică subvenționarea ineficientă a sectorului agricol, care nu a abordat problemele structurale ale industriei.
Postul Crăciunului este o perioadă importantă pentru credincioși și începe pe 15 noiembrie 2024, după Lăsatul Secului. Preotul Vasile Ioana recomandă eliminarea din dietă a pâinii și zahărului, subliniind că aceste alimente pot afecta starea de bine și pot provoca intoleranțe. El îndeamnă la cumpătare, sugerând că românii consumă prea multă pâine și zahăr, ceea ce contribuie la problemele de sănătate. De asemenea, părintele atrage atenția asupra sedentarismului, încurajând oamenii să facă mișcare. Postul este văzut ca o oportunitate de a se apropia de Dumnezeu și de a reflecta asupra propriei vieți.
Postul Crăciunului durează 40 de zile, de la 14 noiembrie la 24 decembrie. În zilele de Luni, Miercuri și Vineri, credincioșii consumă doar bucate fără ulei și vin, în timp ce Marțea și Joia este permis untdelemnul și vinul. Sâmbetele și duminicile, până la 20 decembrie, se pot consuma untdelemn, vin și pește. Pe 24 decembrie, se mănâncă grâu fiert cu miere, fructe și turte, simbolizând ajunarea lui Daniil proorocul. În ziua de Crăciun, se mănâncă preparate de dulce. De asemenea, există zile speciale în care se dezleagă la pește, în funcție de sărbători și hramuri.
Prețurile alimentelor din Rusia au crescut alarmant, determinând autoritățile să intervină. Conform datelor recente, cartofii s-au scumpit cu 73%, iar untul cu peste 30% în acest an. Tatyana, o pensionară din Kirov, a declarat că acum cheltuie două treimi din pensie pe mâncare, renunțând la produse costisitoare. Situația economică s-a agravat, iar oficialii de la Ministerul Agriculturii au început să se îngrijoreze de controlul prețurilor. Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de referință la 21%, anticipând o inflație de 8-8,5% în 2024. În plus, sectorul agricol suferă de o lipsă acută de forță de muncă, iar condițiile meteorologice au afectat recoltele. Rusia a început să importe produse alimentare din alte țări pentru a face față deficitului.
