STIINTA
Publicat acuma 19 minuteO inscripție antică a fost descifrată după 2600 de ani
; aceasta se află la baza statuii Arslan Kaya din Turcia, dedicată unei zeițe mamă. Arheologul William Mitchel Ramsay a descris inscripția în 1884, menționând că este aproape ilizibilă. Recent, Mark Munn de la Penn State a reușit să facă fotografii detaliate, comparându-le cu cele anterioare, și a stabilit că inscripția conține un mesaj legat de zeița mamă. Arslan Kaya este considerat unicat, având atât o statuie a zeiței, cât și o inscripție care o menționează, oferind astfel o nouă înțelegere a cultului frigian.STIINTA
Publicat acuma 26 minuteCercetătorii au descoperit că legătura dintre câini și oameni datează de acum 12.000 de ani.
Oasele unui câine și ale unui animal de dimensiunea unui lup, găsite în situri arheologice din Alaska, sugerează că indigenii au început să formeze relații cu câinii cu aproximativ 2.000 de ani mai devreme decât se credea anterior. Studiul realizat de Universitatea din Arizona a relevat că aceste animale erau hrănite cu pește, ceea ce sugerează o dependență de oameni. Totuși, cercetătorii nu au putut stabili o cronologie clară a procesului de domesticire a câinilor, lăsând deschisă întrebarea despre originile acestora.STIINTA
Publicat acuma circa 1 orăCercetătorii de la Universitatea Texas din Austin au descoperit că materia întunecată ar fi apărut înainte de Big Bang.
Aceasta se bazează pe un nou model care sugerează că inflația cosmică, un eveniment de expansiune rapidă a Universului, a generat materia întunecată. Teoria inflației, propusă de Alan Guth în 1981, susține că Universul s-a extins enorm într-un interval scurt de timp. Studiul sugerează că materia întunecată ar fi fost creată în timpul inflației calde, prin interacțiuni de înaltă energie, și nu ar fi fost niciodată în echilibru termic. Această descoperire ar putea schimba perspectivele asupra formării Universului, dar necesită validare prin observații viitoare. Studiul a fost publicat în revista Physical Review Letters.STIINTA
Publicat acuma circa 2 oreCercetătorii au descoperit secretul pisicilor portocalii după 60 de ani de studii.
Două echipe independente au identificat o secvență lipsă de ADN, o deleție de aproximativ 5 kilobaze, pe cromozomul X, care influențează culoarea blănii. Această deleție permite producerea unei cantități mai mari de ARN din gena Arhgap36, responsabilă pentru nuanțele portocalii. Majoritatea pisicilor portocalii sunt masculi, în timp ce femelele au adesea un model pestriț. Deși pisicile portocalii sunt adesea considerate naive, mutația nu afectează sănătatea sau capacitatea mintală a acestora. Gena Arhgap36, asociată cu probleme de dezvoltare la alte specii, este suprasolicitată doar în melanocite, celulele care produc pigmenți. Studiile au fost publicate în bioRxiv și așteaptă evaluarea inter pares.STIINTA
Publicat acuma circa 3 oreCercetătorii de la universitățile din Wuhan și alte instituții din China au dezvoltat o spumă inovatoare
care poate elimina până la 99,8% din microplasticele din apă. Această spumă, denumită Ct-Cel, este realizată din chitină extrasă din oasele de calmar și celuloză din bumbac. Studiul publicat în revista Science Advances arată eficiența sa în îndepărtarea polistirenului și altor tipuri de plastic, precum polymethyl methacrylate, polypropylene și polyethylene terephthalate, chiar și în prezența altor contaminanți. Această descoperire poate oferi o soluție sustenabilă pentru problema poluării cu microplastice.STIINTA
Publicat acuma circa 4 oreCercetătorii de la Universitatea Texas din Austin au descoperit că deșeurile toxice de cenușă de cărbune ar putea conține până la 11 milioane de tone de elemente rare.
Aceste metale, necesare pentru tehnologiile verzi, ar putea aduce o valoare de 8,4 miliarde de dolari, oferind o soluție pentru aprovizionarea internă fără a necesita noi exploatări miniere. Cenușa de cărbune, un produs secundar al arderii cărbunelui, reprezintă un risc ecologic, dar descoperirea cercetătorilor sugerează o transformare de la deșeuri la resurse valoroase. Cererea de elemente rare este așteptată să crească semnificativ în următorii ani, pe măsură ce lumea se îndepărtează de combustibilii fosili.
STIINTA
Publicat acuma circa 4 oreGenCast, un nou model AI dezvoltat de Google DeepMind, demonstrează o acuratețe remarcabilă în prognoza vremii, depășind un model tradițional de referință.
Conform cercetărilor publicate recent, GenCast a avut un succes de 97,2% în comparație cu modelul ENS, utilizat de Centrul European pentru Prognoza Vremii. Acest model de învățare automată, antrenat pe datele meteorologice din perioada 1979-2018, oferă prognoze mai rapide și mai eficiente, reușind să prezică traiectoriile ciclonilor cu o medie de 12 ore mai devreme. Deși nu va înlocui modelele tradiționale, GenCast reprezintă un pas important în evoluția prognozei meteo, având potențialul de a fi utilizat alături de acestea pentru a îmbunătăți acuratețea și timpii de reacție în fața vremii severe. Totuși, comunitatea meteorologică rămâne sceptică și așteaptă dovezi suplimentare despre eficiența sa.STIINTA
Publicat acuma circa 5 oreUn om de știință propune înghețarea creierului ca soluție pentru a prelungi viața umană.
Ariel Zeleznikow-Johnston, cercetător la Universitatea Monash, consideră că prin crioconservarea creierului, identitatea umană ar putea fi păstrată pe termen nelimitat, oferind pacienților în fază terminală o șansă de a aștepta progresele medicale viitoare. Inspirat de povestea lui Elizabeth Hughes Gossett, care a supraviețuit diabetului de tip 1 datorită unei metode radicale de tratament, Zeleznikow-Johnston subliniază că tehnologia necesară pentru a îngheța creierul există deja și ar putea deveni accesibilă în curând. Această abordare se bazează pe tehnici deja utilizate în medicină, cum ar fi stop circulator hipotermic profund, și ar putea revoluționa modul în care privim nemurirea și tratamentele pentru bolile incurabile.STIINTA
Publicat acuma circa 6 oreUn studiu recent sugerează că lupii etiopieni pot acționa ca polenizatori, pe lângă rolul lor de prădători.
Biologul Claudio Sillero a observat, în anii 1980, că acești lupi lingeau florile plantei red hot poker, un comportament rar pentru carnivorele mari. Studiul publicat în revista Ecology a monitorizat șase lupi care frecventau aceste flori, arătând că aceștia ar putea transporta polenul între plante. Deși se crede că polenizarea este realizată în principal de păsări, cercetătorii sugerează că lupii ar putea juca un rol secundar important. Această descoperire ar putea contribui la conservarea speciei, care numără doar 454 de indivizi rămași în sălbăticie.STIINTA
Publicat acuma circa 7 oreChallenger Deep, cel mai adânc punct de pe Pământ, se află în Groapa Marianelor, la o adâncime de aproximativ 11.000 de metri.
Această zonă extremă din Oceanul Pacific a fost explorată de puțini oameni, precum regizorul James Cameron și investitorul Victor Vescovo, care au realizat expediții record. Descoperirile din Challenger Deep includ specii de viață care supraviețuiesc în condiții extreme, cum ar fi foraminifere și castraveți de mare. Groapa Marianelor, parte din zona hadală, este protejată ca Monument Național al SUA, având o biodiversitate unică. Tehnologia modernă ajută la cartografierea acestei regiuni, iar cercetările viitoare promit să adâncească misterele acestei fose oceanice fascinante.STIINTA
Publicat acuma circa 7 oreCercetările recente sugerează că apa de pe Pământ a fost adusă de comete și asteroizi.
Studiile efectuate de NASA au arătat că apa de pe cometa 67P are o compoziție similară cu cea din oceanele noastre, ceea ce sugerează că aceste corpuri cosmice au contribuit la formarea hidrosferei planetei noastre. Analizând peste 16.000 de măsurători de la sonda Rosetta, cercetătorii au descoperit o legătură între deuteriu din apa cometei și cea de pe Terra, contrazicând măsurătorile anterioare. Aceste descoperiri susțin teoria conform căreia impacturile cosmice au fost esențiale în apariția apei pe planetă, evenimente care ar fi avut loc acum 4,6 miliarde de ani. De asemenea, cercetătorii ruși au confirmat că apă a fost adusă și de mici corpuri cosmice din centura de asteroizi.STIINTA
Publicat acuma circa 8 oreOamenii de știință au identificat o legătură între deuteriu din apa cometei și cea de pe Terra.
Analizând peste 16.000 de măsurători ale sondei Rosetta, cercetătorii, conduși de Kathleen Mandt de la NASA, au constatat că nivelurile de deuteriu din cometele din familia Jupiter sunt similare cu cele din apa terestră. Aceste descoperiri contrazic măsurătorile anterioare care sugerau o concentrație mai mare de deuteriu în comete. Studiile sugerează că cometele, împreună cu asteroizii și vaporii vulcanici, au avut un rol important în formarea oceanelor actuale, având în vedere că Pământul a pierdut o mare parte din apa primordială din cauza căldurii solare.STIINTA
Publicat acuma circa 8 oreSolstițiul de iarnă 2024 va avea loc pe 21 decembrie,
marcând începutul iernii astronomice. Această zi va aduce cea mai scurtă durată de lumină, cu doar 8 ore și 50 de minute de zi, în contrast cu cele 15 ore și 10 minute de noapte. Fenomenul se produce deoarece Soarele ajunge la cel mai sudic punct față de Ecuator, răsărind și apunând cu 23 de grade mai spre sud. La amiază, Soarele va atinge cea mai joasă poziție pe cer, la 21 de grade față de orizont. De la această dată, zilele vor începe să devină progresiv mai lungi, până la solstițiul de vară din 21 iunie. În emisfera sudică, această dată marchează începutul verii astronomice, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.STIINTA
Publicat acuma circa 8 oreRoverul Curiosity va începe o nouă misiune pe Marte pentru a analiza formațiunile de tip boxwork, asemănătoare pânzelor de păianjen.
Aceste structuri, ce se întind pe distanțe de 10 până la 20 de kilometri, ar putea oferi informații valoroase despre trecutul acvatic al Planetei Roșii. După o perioadă de explorare a canalului Gediz Vallis, roverul se pregătește să ajungă în zona boxwork la începutul anului 2025. Aceste formațiuni sunt rezultatul unui proces similar cu cel terestru, unde apa bogată în minerale a contribuit la formarea lor. Oamenii de știință sunt interesați de mineralele specifice, deoarece acestea ar putea oferi indicii despre posibilitatea existenței vieții extraterestre pe Marte.
STIINTA
Publicat acuma circa 10 ore
