Fermierii care cultivă lucernă pot primi subvenții substanțiale prin intermediul APIA, suma totală ajungând la 463,821 euro/ha dacă sunt îndeplinite toate condițiile pentru plăți directe și sprijinul cuplat. Plățile directe includ sprijin de bază (96,3991 euro/ha), sprijin redistributiv (52,3478 euro/ha), sprijin pentru tinerii fermieri (42,4772 euro/ha), plăți pentru practici benefice mediului (69,7696 euro/ha) și eco-schemă pentru ferme mici (98,8000 euro/ha), cumulând 359,821 euro/ha. La acestea se adaugă sprijinul cuplat, estimat la 104 euro/ha. Plata avansului, reprezentând 70% din plăți, este în desfășurare, urmând ca plățile finale să înceapă din 2 decembrie. Sprijinul cuplat va fi achitat în mai 2025, conform termenelor legale.
Campania de plată în avans a APIA se încheie pe 29 noiembrie; după această dată, fermierii vor începe să primească restul subvențiilor. Secretarul de stat Adrian Pintea a anunțat că obiectivul este plata a 1 miliard de euro în avans, urmată de 300-400 milioane de euro până la sfârșitul anului. În decembrie 2024, se estimează o plată similară. Totuși, unele scheme de plată, cum ar fi ajutoarele naționale tranzitorii, nu vor fi incluse în bugetul acestui an, iar fermierii vor trebui să aștepte câteva luni pentru a le primi.
Laurențiu Mălăescu, un legumicultor din județul Gorj, cultivă salată verde în solarii, reușind să obțină profit și în sezonul rece. Această legumă anuală, apreciată pentru substanțele nutritive pe care le conține, va fi disponibilă pe piață în februarie, când cererea va crește. Laurențiu a implementat tehnici de creștere care mențin temperatura solariilor peste 10 grade, chiar și în condiții meteorologice nefavorabile. Salata verde este recunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății, inclusiv îmbunătățirea imunității și reducerea colesterolului. Prețul de vânzare se va menține între 2,5 și 3 lei, în ciuda scumpirilor la inputuri agricole. Această cultură se dezvoltă bine și în solariile din Gorj, unde se cultivă și alte legume verzi, precum spanacul.
Caloian Nela Nicoleta, o tânără fermieră din comuna Ivești, județul Vaslui, a obținut un ajutor de 50.000 euro prin AFIR pentru a-și dezvolta activitatea agricolă. Proiectul vizează construcția a două solarii moderne și achiziția de echipamente agricole de ultimă generație, precum un tractor și o freză de sol. Această inițiativă nu doar că va revitaliza mediul rural, dar va și promova produsele locale pe piață, contribuind la creșterea economiei comunității. AFIR a oferit sprijin financiar și consiliere, facilitând implementarea acestui proiect de succes.
România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană la exportul de grâu și orz, având o performanță remarcabilă în sezonul 2024/25. De la începutul sezonului, exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene au totalizat 8,79 milioane de tone, în scădere cu 31% comparativ cu anul anterior. Lituania și Letonia se află pe locurile doi și trei, cu 1,19 milioane, respectiv 1,13 milioane de tone. Franța, tradițional cel mai mare exportator, a livrat doar 920.000 de tone, iar Germania și Polonia au avut rezultate similare. De asemenea, exporturile de orz ale UE au scăzut cu 37%, iar cele de porumb cu 46%. Importurile de grâu au crescut cu 1%, în timp ce cele de porumb au crescut cu 11%. Ucraina a exportat 16,803 milioane de tone de cereale și leguminoase, consolidându-și poziția pe piață.
România poate beneficia de o strategie alimentară pe termen lung, inspirată de Polonia și Ungaria. Peter de Boer, director la DN Agrar Group, subliniază necesitatea de a se concentra pe dezvoltarea sistemelor alimentare și pe promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare. El propune stimulente financiare pentru fermieri, o politică de subvenții consistentă și adoptarea de practici ecologice, inclusiv agricultura de precizie. De Boer consideră că România poate să-și valorifice potențialul agricol și să devină un jucător important pe piața mondială a produselor alimentare, printr-o strategie cuprinzătoare care să sprijine industria alimentară și să crească valoarea adăugată a produselor agricole.
Fermierii ruși renunță la grâu din cauza pierderilor semnificative provocate de vremea nefavorabilă. Aceștia vor cultiva mai puțin grâu în 2025, optând pentru recolte mai profitabile, cum ar fi mazărea, lintea sau floarea-soarelui. Această decizie va influența prețurile globale la grâu, având în vedere că Rusia este cel mai mare exportator mondial. Recolta de grâu din acest an este estimată la 83 milioane de tone, o scădere față de anii anteriori, iar fermierii se confruntă cu o marjă de profit în scădere. De asemenea, costurile ridicate ale echipamentelor și combustibilului, precum și dobânzile mari, afectează deciziile de cultivare. În acest context, fermierii din regiunile fertile ale Rusiei își reevaluează strategiile agricole, căutând alternative mai viabile pentru anul viitor.
Fermierii din Luduș acuză fabrica de zahăr de practici necorespunzătoare în stabilirea prețului pentru sfecla de zahăr. Emil Turdeanu, un fermier local, a declarat că prețul normal este de 41 de euro pe tonă, dar fabrica a propus sume mai mici, de 35,4 euro și ulterior 38 de euro, condiționând plata rapidă de o reducere de 3 euro. Turdeanu susține că aceste măsuri sunt un șantaj și că fabrica își descarcă pierderile pe seama fermierilor, invocând problemele de producție și întreținere. El a menționat că este dispus să ducă disputa în instanță pentru a-și proteja drepturile contractuale, conform declarațiilor făcute pentru Radio Târgu Mureș.
Recolta de grâu a Rusiei va scădea la 83 milioane de tone în 2023 din cauza secetei și înghețului, comparativ cu 92,8 milioane de tone anul trecut și 104,2 milioane de tone în 2022. Această situație complică planurile președintelui Vladimir Putin de a crește exporturile și de a întări poziția Rusiei ca superputere agricolă. Fermierii ruși, confruntați cu pierderi semnificative, iau în considerare renunțarea la grâu și explorarea unor culturi mai profitabile, precum mazărea, lintea sau floarea-soarelui. De asemenea, se estimează o scădere de 26% a comerțului global cu grâu din partea Rusiei, iar profitabilitatea grâului în regiunile fertile, precum Krasnodar, a ajuns la aproximativ 10%.
Primul focar de viermele frunzelor de porumb a fost confirmat în România la sfârșitul anului 2023, în județul Călărași. Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a demarat măsuri rapide pentru gestionarea acestui dăunător, care amenință culturile de porumb. Spodoptera frugiperda este reglementat ca organism dăunător de carantină prioritar pentru Uniunea Europeană, iar ANF a redactat un plan de urgență notificat prin sistemul european de alertă rapidă. Acest dăunător poate provoca distrugeri semnificative, având un potențial reproductiv ridicat și capacitate mare de migrație, ceea ce complică gestionarea sa.
