Educația în România este garantată de stat, dar modernizarea și performanța se bazează pe donații private. Procentul din PIB alocat de stat pentru educație plasează România pe o poziție dezavantajoasă, sub Zambia, conform unui raport UNESCO. Elevii români se confruntă cu dificultăți financiare și sunt nevoiți să caute sponsorizări pentru a participa la competiții internaționale. De exemplu, Andreea Răutu, elevă, subliniază necesitatea de a convinge sponsorii din comunitate să investească în educație. Investițiile în modernizarea sălilor de clasă sunt realizate tot din donații, costurile variind între 10.000 și 30.000 de euro. Ciprian Iftimoaei, sociolog, atrage atenția asupra impactului negativ al investițiilor scăzute asupra calității resursei umane și a ocupării pe piața muncii.
Șoferii din Republica Moldova și România vor beneficia de o procedură mai rapidă pentru conversia permiselor de conducere. Guvernul de la Chișinău a aprobat inițierea negocierilor pentru un Acord cu România, destinat simplificării schimbului de informații. Proiectul are ca obiectiv asigurarea unei colaborări eficiente în domeniul conversiunii permiselor și înmatriculării vehiculelor, garantând totodată protecția datelor personale prin mecanisme securizate. Cetățenii vor avea acces la servicii conforme cu standardele europene, conform declarațiilor oficialilor de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Producția de biciclete în Uniunea Europeană a scăzut cu 24% în 2023, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Astfel, numărul total de biciclete produse a scăzut de la 12,7 milioane în 2022 la 9,7 milioane în 2023. Portugalia a fost liderul producției, cu 1,8 milioane de biciclete, urmată de România cu 1,5 milioane, Italia cu 1,2 milioane și Polonia cu 800.000 de unități. Această tendință de scădere ridică semne de întrebare asupra viitorului industriei bicicletelor în Europa.
România este trenul care trage vagonul bulgar către Schengen, a afirmat fostul ministru adjunct de externe al Bulgariei, Milen Keremedchiev, la postul Nova TV. El a subliniat că România, prin stabilitatea guvernului și politica externă activă, contribuie semnificativ la avansarea Bulgariei spre integrarea în spațiul Schengen. Keremedchiev a estimat că Bulgaria ar putea adera la Schengen terestru în martie sau aprilie 2025, menționând că intrarea în acest spațiu va reduce timpul de așteptare la granițe. De asemenea, el a comentat despre situația geopolitică din Ucraina și impactul acesteia asupra regiunii, anticipând o escaladare a conflictului până la sfârșitul anului. Această declarație reflectă optimismul privind viitorul relațiilor dintre România și Bulgaria în contextul integrării europene.
România a achiziționat un avion pentru stimularea precipitațiilor, marcând un pas semnificativ în combaterea secetei. Acesta va utiliza iodura de argint, o metodă eficientă de modificare a vremii, care acționează ca nucleu de condensare în nori. Deși există îngrijorări legate de impactul asupra mediului, cercetările arată că iodura de argint se folosește în cantități foarte mici, fără a genera riscuri ecologice. Studiile anterioare demonstrează că argintul rezultat din acest proces nu se acumulează în mediu, fiind prezent în concentrații similare cu cele întâlnite în mod natural. Această inițiativă are scopul de a gestiona resursele de apă și de a proteja agricultura în contextul schimbărilor climatice.
Olanda a transferat ultimele două avioane F-16 la baza aeriană din Fetești pentru antrenamentul piloților ucraineni. Aceste aeronave fac parte dintr-un lot de 18 avioane promise de Olanda și vor fi utilizate nu doar pentru instruirea piloților români, ci și pentru cei ucraineni. Centrul European de Instruire a Piloților F-16 a fost deschis în noiembrie 2023, cu scopul de a sprijini Ucraina în pregătirea piloților pentru utilizarea avioanelor de luptă occidentale. Acordul de cooperare implică România, care a pus la dispoziție infrastructura, Olanda, care a oferit aeronavele, și Lockheed Martin, responsabilă pentru instruire și mentenanță.
Amazon, unul dintre cei mai mari angajatori din IT-ul românesc, a început consultările pentru închiderea unui departament cu sute de angajați. Această decizie vine într-un context de turbulențe pe piața locală de tehnologie, unde anunțurile de restructurare sunt tot mai frecvente. Compania a notificat deja angajații afectați și se angajează să îi sprijine în perioada de tranziție. Departamentul vizat, AGI Data Services, se ocupa cu gestionarea și validarea datelor pentru aplicațiile de inteligență artificială. Aceasta nu este prima mișcare de acest gen, având în vedere că și Gameloft a închis un birou din Cluj în vara acestui an, afectând peste 100 de angajați.
România se confruntă cu o scădere alarmantă a natalităţii, de aproape 40% în ultimii 26 de ani, în ciuda unei creşteri economice semnificative. Deşi PIB-ul şi salariile medii au crescut de aproape zece ori, numărul de naşteri a scăzut cu aproape 90.000, iar populaţia a pierdut mai bine de 3 milioane de persoane. Această situaţie este agravată de faptul că anual, numărul de decese depăşeşte numărul naşterilor. Tinerii părăsesc ţara în căutarea unor salarii mai mari în străinătate, în timp ce o parte semnificativă a populaţiei trăieşte în condiţii precare, fără acces la servicii de bază precum apă curentă sau canalizare. Această discrepanţă între creşterea economică şi nivelul de trai reflectă o realitate complexă, care afectează viitorul demografic al României.
Investitorii din piaţa crypto din România ar putea beneficia de scutirea de impozit pe câştigurile din monede virtuale până la 31 iulie 2025, estimările sugerând un impact economic de câteva sute de milioane de euro. Deputatul Sabin Sărmaş, autorul amendamentului, a declarat că, deşi nu există date precise, numărul investitorilor se situează între 350.000 şi 600.000, iar scutirea fiscală ar putea încuraja mai mulţi români să îşi declare câştigurile. În 2023, câştigurile din tranzacţionarea criptomonedelor au fost de aproximativ 712 milioane de lei, iar statul a încasat din impozite doar o parte din aceste sume. Sărmaş a subliniat că, deşi scutirea nu rezolvă problemele cu băncile, ar putea simplifica procesul de aducere a capitalului în economie, poziţionând România ca un potenţial centru pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain.
Marcel Ciolacu a anunțat validarea Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene. Această numire reprezintă o oportunitate semnificativă pentru România, conform președintelui PSD, care a subliniat că interesele politice interne au încercat să blocheze candidatura acesteia. Ciolacu a afirmat că toți românii trebuie să colaboreze la Bruxelles, indiferent de apartenența politică, pentru a promova interesele naționale. Roxana Mînzatu a fost audiată recent în Parlamentul European, abordând subiecte precum drepturile lucrătorilor și utilizarea tehnologiilor moderne în promovarea locurilor de muncă de calitate. Aceasta a respins acuzațiile legate de o proprietate controversată din Brașov, clarificând că nu este un monument istoric.
