Decizia de a elimina obligativitatea emiterii bonurilor fiscale la plățile cu cardul este aproape de a fi promulgată. Unul dintre amendamentele propus stipulează că, în cazul încasărilor realizate prin carduri de credit sau debit, comercianții nu mai sunt obligați să emită bonuri fiscale, ci pot oferi un bon doar la cererea clientului. De asemenea, se propune ca aparatele de marcat să nu fie necesare pentru automatele care permit plăți cu cardul. Scopul acestor modificări este reducerea consumului de hârtie și simplificarea procesului de plată, având în vedere că tranzacțiile cu cardul sunt deja fiscalizate și reflectate în extrasele de cont bancar. Această inițiativă a fost discutată și analizată de specialiști în domeniu, care consideră că măsurile vor aduce beneficii comercianților și clienților deopotrivă.
Regulile pentru impozitarea veniturilor independente se schimbă din 2025; salariul minim utilizat la calcularea plafoanelor pentru contribuțiile sociale va fi cel în vigoare la 1 ianuarie. Astfel, în cazul în care pe parcursul unui an se aplică mai multe valori ale salariului minim, se va considera cel valabil la începutul anului. Modificările sunt reglementate prin OUG nr. 128/2024, care stabilește că persoanele fizice cu venituri din activități independente de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară vor datora CAS de 25%. De asemenea, CASS va fi datorat de cei cu venituri estimate de minimum șase salarii minime, la o cotă de 10%. Aceste reglementări vor intra în vigoare pentru veniturile obținute în 2025.
Vânzarea terenurilor agricole din apropierea granițelor este extrem de complicată din cauza reglementărilor legale. Georgiana Bălan, avocat senior la D&B David și Baias, a subliniat că legislația actuală, inclusiv Legea nr. 17/2014, impune restricții severe care descurajează proprietarii și investitorii. Terenurile situate la mai puțin de 30 km de graniță necesită avize de la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Agriculturii, iar obținerea acestora este adesea imposibilă. Aceste blocaje legale generează confuzie și neîncredere în rândul investitorilor, în special străini, care nu pot participa la tranzacții. Bălan propune modificări legislative urgente pentru a facilita vânzarea acestor terenuri și a îmbunătăți funcționarea pieței agricole.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit și companiile din sectoarele petrol și gaze naturale. Actul normativ modifică Codul fiscal și stabilește că impozitul se va calcula trimestrial, pe baza cifrei de afaceri care include și diferențele de curs de schimb. Persoanele juridice care desfășoară activități în aceste sectoare vor datora un impozit specific, calculat conform unei formule stabilite de lege. Excepție fac cei care operează exclusiv în distribuția și transportul de energie electrică și gaze naturale, reglementați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Regimul juridic al terenurilor agricole din apropierea granițelor este extrem de complicat din cauza restricțiilor impuse de Legea nr. 17/2014, care necesită avize de la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Agriculturii pentru vânzarea terenurilor situate la mai puțin de 30 km de graniță. Aceste avize sunt greu de obținut, în special pentru investitorii străini care nu se încadrează în categoria de preemptori. În practică, acest sistem generează blocaje și descurajează tranzacțiile, limitând astfel oportunitățile de dezvoltare agricolă. Se impun modificări legislative urgente pentru a facilita procesul de vânzare și a clarifica regimul juridic al acestor terenuri, care, deși nu sunt interzise, devin aproape imposibil de tranzacționat.
Impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile mari din petrol, gaze și carburanți va crește la 1,5% de la 1 ianuarie 2025. Această decizie a fost adoptată de Camera Deputaților și promulgată de președintele Klaus Iohannis, în urma eliminării pragului de 50 milioane euro care exonera companiile mici de la plata impozitului de 0,5%. În acest context, Rompetrol Rafinare a exprimat îngrijorări legate de impactul asupra activității sale. De asemenea, Consiliul Economic și Social a semnalat posibilele efecte negative ale acestei măsuri, considerând că sectorul este deja supus unei impozitări excesive. Proiectul legislativ a fost inițiat de deputați din PSD și minorități, având o istorie de respingere în Senat, dar a fost modificat substanțial în plenul Camerei.
Comercianții nu mai au obligația de a elibera bon fiscal la plățile cu cardul, conform unui proiect de lege adoptat recent cu 163 de voturi „pentru” și 51 de abțineri. Legea, care urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, modifică OUG nr. 28/1999, eliminând obligația operatorilor economici de a emite bonuri fiscale pentru plățile efectuate cu cardurile de credit/debit. Această măsură vizează eficientizarea activității comercianților și reducerea costurilor. De asemenea, pentru automatele comerciale care acceptă doar plăți cu cardul, nu este necesară utilizarea aparatului de marcat electronic fiscal. Amendamentele adoptate includ și modificări la Codul Fiscal, scutind comercianții de emiterea facturilor în anumite condiții, cu excepția solicitărilor din partea consumatorilor.
Legea promulgată introduce un impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoanele juridice din sectorul petrol și gaze. Acest act normativ modifică Codul fiscal, stabilind un impozit specific pe cifra de afaceri, cu cote de 2% pentru 2025 și 1% începând cu 2026. Cifra de afaceri include venituri din dobânzi, dividende și comisioane, iar impozitul se va calcula și plăti trimestrial. De asemenea, se reglementează impozitul pentru persoanele juridice care livrează bunuri sau servicii în aceste sectoare. Excepții se aplică pentru cei care desfășoară activități reglementate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Directiva (UE) 2024/2831, adoptată pe 23 octombrie 2024, vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale. Aceasta se aplică tuturor lucrătorilor din Uniunea Europeană, stabilind drepturi clare și obligații pentru platforme. Directiva introduce o prezumție legală de raport de muncă, protejează datele personale și impune transparență în procesul decizional automatizat. Platformele trebuie să colaboreze cu autoritățile și să informeze lucrătorii despre utilizarea sistemelor automatizate. Statele membre au termen până la 2 decembrie 2026 pentru a transpune aceste reglementări în legislația națională, asigurând astfel un mediu de muncă mai sigur și echitabil pentru toți.
De la 1 decembrie 2024, vânzarea mașinilor second-hand în România va necesita certificatul RAR AutoPass. Acest document, emis de Registrul Auto Român, va conține informații despre inspecțiile tehnice periodice și eventualele reparații efectuate. Scopul introducerii acestui certificat este de a oferi transparență în tranzacțiile auto, asigurându-se astfel că potențialii cumpărători au acces la istoricul de utilizare al vehiculului dorit. Această măsură se aliniază eforturilor de a îmbunătăți siguranța și încrederea în piața auto din România.
