Un somn de cel puțin șapte ore pe noapte este crucial pentru o bătrânețe sănătoasă. Un studiu realizat pe 3.306 persoane cu vârste de peste 45 de ani a arătat că cei care dormeau regulat șapte ore sau mai mult aveau o sănătate mult mai bună pe parcursul înaintării în vârstă. Cercetătorii de la Universitatea de Medicină Wenzhou din China au evaluat obiceiurile de somn ale participanților în perioada 2011-2015 și au descoperit că doar 13,8% dintre aceștia îndeplineau criteriile pentru „îmbătrânire reușită”. Rezultatele sugerează o legătură între somnul lung și stabil și o sănătate optimă, evidențiind importanța odihnei pentru prevenirea problemelor de sănătate.
Satul Lupăria din județul Botoșani a investit un milion de euro în piste de biciclete, deși nu are drumuri asfaltate. Această investiție, realizată prin fonduri europene, a fost criticată de localnici, majoritatea fiind vârstnici care nu au capacitatea de a folosi bicicletele. Pistele, care se întind pe trei kilometri, sunt amenajate pe drumuri de pământ, fără marcaje și cu porțiuni obturate de vegetație. Primarul comunei, Ghiorghiță Iftode, susține că investiția este benefică pentru copii, în ciuda faptului că satul se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire și migrarea tinerilor. Localnicii se arată dezamăgiți de prioritățile autorităților, întrebându-se de ce nu s-au asfaltat întâi drumurile.
Dormitul mai mult de șapte ore pe noapte poate contribui la o îmbătrânire sănătoasă. Un studiu realizat de Universitatea de Medicină Wenzhou din China, pe 3.306 participanți cu vârste de peste 45 de ani, a arătat că cei care au dormit constant cel puțin șapte ore au avut o sănătate semnificativ mai bună la vârste înaintate. Îmbătrânirea reușită a fost definită ca lipsită de boli cronice, deficiențe fizice, cu o funcție cognitivă bună și sănătate mintală stabilă. Din total, doar 13,8% au îndeplinit toate criteriile de sănătate, iar majoritatea dintre aceștia dormeau mai mult de șapte ore pe noapte. Studiul sugerează că un somn consistent și prelungit este crucial pentru o viață sănătoasă pe termen lung, deși nu poate stabili o legătură cauză-efect. Cercetarea a fost publicată în *BMC Public Health*.
Dumitru Dragomir, la 78 de ani, face sport în fiecare zi! Fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal a dezvăluit într-o emisiune că se antrenează zilnic, cu excepția sâmbetei, când face plimbări de 7.000-8.000 de pași. Programul său include 15 minute de bicicletă, 15 minute de înot, sesiuni de masaj în jacuzzi și saună. Dragomir își petrece o oră și jumătate la sală, unde interacționează cu tinerii și face exerciții ușoare. Sala aleasă de el, Le Club, este considerată una dintre cele mai bune din România. Această rutină îl ajută să se mențină activ și sănătos la o vârstă înaintată.
Alimentele ultraprocesate pot accelera îmbătrânirea biologică! Deși sunt consumate frecvent, acestea au un impact negativ asupra sănătății, contribuind la stări de anxietate și stres. Un studiu recent realizat de cercetătorii din Italia a demonstrat că persoanele care consumă alimente precum gustările ambalate, băuturile bogate în zahăr și pâinea produsă în masă pot experimenta o îmbătrânire fiziologică mai rapidă decât cea cronologică. Simona Esposito, autor al studiului, subliniază că aceste alimente nu doar că au o calitate nutrițională slabă, dar pot accelera procesul de îmbătrânire în sine, sugerând o legătură complexă între dietă și sănătate.
Numărul italienilor trecuți de 100 de ani a crescut cu 30% în ultimul deceniu. Conform unui raport publicat de Biroul național de statistică din Italia (ISTAT), peste 22.000 de italieni se încadrează în grupa de vârstă 100-104 ani. Femeile constituie 81% din acest grup, iar în Italia există 21 de „super-centenari”, dintre care doar un bărbat. Îmbătrânirea populației generează probleme economice, având în vedere rata natalității scăzute, care afectează finanțele publice prin cheltuieli mari cu pensiile și asistența medicală. Cea mai vârstnică persoană din Italia este o femeie de 114 ani, iar cel mai vârstnic bărbat are 110 ani.
Cercetătorii de la Mayo Clinic au descoperit că celulele senescente din piele pot influența îmbătrânirea altor organe. Studiul recent a arătat că transplantul acestor celule în modele preclinice nu doar că a dus la răspândirea senescenței în alte țesuturi, dar a accelerat și declinul fizic, afectând funcția musculară și sănătatea creierului. Această descoperire sugerează că îmbătrânirea pielii ar putea determina procese sistemice de îmbătrânire, iar cercetătorii intenționează să studieze impactul medicamentelor senolitice asupra sănătății generale. Rezultatele sunt publicate în revista Aging Cell.
România se confruntă cu o îmbătrânire demografică severă; numărul pensionarilor a crescut cu aproape un milion față de cel al copiilor sub 14 ani. Această situație este generată de migrarea masivă a tinerilor și de lipsa serviciilor de asistență socială care să sprijine natalitatea. În prezent, populația țării numără aproximativ 21 de milioane de locuitori, iar indicele de îmbătrânire demografică a crescut, cu 30% mai multe persoane vârstnice decât tinere. Economiștii avertizează că problemele se vor agrava în anii următori, când mulți dintre cei născuți în perioada comunistă vor ieși la pensie, punând presiune pe sistemul de pensii, în timp ce numărul copiilor între 0 și 4 ani continuă să scadă. De asemenea, migrarea rămâne o problemă majoră, cu peste 5,7 milioane de români trăind în străinătate, în special în Italia, Spania, Marea Britanie și Germania.
România se confruntă cu o îmbătrânire demografică accentuată, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). La 1 iulie 2024, populația totală a fost de 21,77 milioane persoane, în scădere cu 1% față de anul precedent. Populația vârstnică de 65 de ani și peste a ajuns la 4 milioane, depășind cu 927.000 numărul tinerilor de 0-14 ani, care sunt 3,07 milioane. De asemenea, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 124,9 la 130,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, iar vârsta medie a populației a ajuns la 42,7 ani, cu 0,3 ani mai mult decât în 2023. Datele complete vor fi disponibile în baza de date online TEMPO începând cu 15 noiembrie 2024.
