Societatea se află într-o continuă degradare, iar alegerile se apropie fără un lider demn de respect. Autorul subliniază tendința de a discredita oamenii de valoare și de a ignora adevăratele calități ale candidaților la alegerile prezidențiale. Într-un climat electoral în care atacurile sub centură sunt la ordinea zilei, dezbaterile publice devin mai degrabă un spectacol decât o oportunitate de a discuta idei relevante. Totodată, se reflectează asupra întrebării persistente: „Cine va fi următorul președinte al României?” Această întrebare rămâne fără răspuns, iar societatea pare să se întoarcă la valorile literare ale lui Caragiale, în loc să se angajeze activ în viața politică.
România se află într-un moment de inflexiune politică, iar alegerile recente ridică întrebări despre obiectivele guvernării PSD-PNL. Rareș Bogdan sugerează că PSD ar dori să îngroape România, iar criticile la adresa guvernării se intensifică. Un apel a fost făcut către candidații importanți, inclusiv Nicolae Ciucă, Mircea Geoană și Elena Lasconi, pentru a evita fragmentarea voturilor și a promova modernizarea țării. Există dorința de a avea un singur candidat care să reprezinte o șansă pentru nehotărâți, iar autorul își exprimă preferința pentru ca Elena Lasconi să rămână singură în cursă, asigurând astfel o direcție clară pentru viitorul României.
Încrederea este fundamentul relațiilor de succes în echipe și organizații. Harry Meintassis, partener la Meintassis Partner, subliniază importanța încrederii ca element esențial în orice interacțiune umană. Cu toate că tehnologia avansează, încrederea a atins niveluri alarmante, cu doar 36% dintre angajați având încredere în liderii lor. De asemenea, 61% dintre oameni cred că liderii îi induc în eroare. Angajamentul global a scăzut semnificativ, cu doar 23% dintre angajați fiind activ implicați. Aceste statistici evidențiază o criză a încrederii în instituții, guverne și afaceri, subliniind necesitatea de a reconstrui legăturile umane pentru a asigura cooperarea și succesul. Citiți continuarea pe www.businessmagazin.ro.
Dragoș Damian, CEO Terapia, susține că metroul din Cluj-Napoca reprezintă un triumf al ingineriei, dar este construit cu echipamente importate din China. El subliniază că, în timp ce metroul din București a fost realizat cu resurse interne, proiectul din Cluj depinde de companii chinezești precum China Railway Construction Heavy Industry (CRCHI) și China Railway Engineering Group (CREG). Damian critică lipsa de investiții în infrastructură din România, care a dus la dezindustrializare și dependența de importuri. El sugerează că, pentru a revitaliza industria românească, ar fi benefică înființarea unei fabrici de TBM-uri în țară, poate chiar în Cluj-Napoca, și îndeamnă autoritățile să colaboreze cu investitori străini pentru a sprijini dezvoltarea locală.
Din nefericire, România se confruntă cu o situație similară cu cea din anul 2000. Atunci, doar două partide de opoziție au intrat în Parlament, în contextul unei aglomerări pe partea dreaptă a eșichierului politic. Politicieni precum Theodor Stolojan și Mugur Isărescu s-au concentrat pe a se prezenta ca anti PSD, neglijând adevăratul pericol reprezentat de Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Această fragmentare a dus la absența lor din turul al doilea al alegerilor. Astăzi, lipsa de vigilență a cetățenilor și stigmatizarea internațională pot aduce România într-o situație similară, unde aberațiile electorale nu mai pot fi tolerate. Este esențial să fim conștienți de lecțiile trecutului pentru a evita repetarea acestora.
Dragoş Damian, CEO Terapia, sugerează că România ar putea deveni al cincizeci şi unulea stat al SUA, având în vedere oportunităţile economice generate de alegerile din Statele Unite. El observă cum bursa americană și companii precum Tesla au înregistrat creșteri semnificative, în timp ce România nu reușește să atragă investiții majore de la giganți precum Elon Musk. Damian subliniază că, în contextul actual, liderii europeni vor căuta să obțină favoruri economice direct de la Washington, lăsând UE în umbră. El propune o abordare radicală, sugerând că România ar putea să-și ofere resursele lui Musk pentru a deveni un jucător economic mai influent, chiar și în calitate de stat american, în loc de a rămâne un simplu membru al UE.
Dragoş Damian, CEO Terapia, afirmă că Uniunea Europeană nu va reuşi să iasă din impas din cauza directivelor de mediu. În opinia sa, politicile de mediu implementate de Bruxelles îngreunează reindustrializarea economiei europene, în contextul în care alte mari puteri economice, precum SUA, China sau India, îşi bazează dezvoltarea pe resursele tradiţionale, ieftine şi abundente. De la strigătul de ajutor din 2017, când 125 de asociaţii industriale au cerut o reindustrializare a Europei, situaţia s-a deteriorat, iar crizele succesive au amplificat problemele. Damian subliniază că, în loc să se concentreze pe producţia de medicamente, companiile sunt nevoite să se conformeze cu reglementări complexe, ceea ce duce la o dependenţă crescută de resurse externe. Conform lui, această birocraţie va conduce la o diminuare a diversităţii produselor disponibile pe piaţă, cu riscul ca Europa să devină tot mai puţin competitivă.
Lumea a cunoscut numeroase sfârșituri de-a lungul istoriei, dar frica de sfârșit persistă. De la dispariția civilizațiilor antice până la genocidurile din secolul XX, omenirea a experimentat momente de criză profundă. În prezent, înaintarea trupelor ruse în Ucraina și conflictele din Orientul Apropiat generează temeri legate de un nou război global. Istoria ne arată că, deși războaiele aduc suferință și moarte, ele nu reprezintă sfârșitul, ci un nou început. Scriitorul Florin Iaru subliniază că, deși viitorul este incert, speranța pentru supraviețuirea generațiilor viitoare rămâne.
