Societatea se află într-o continuă degradare, iar alegerile se apropie fără un lider demn de respect. Autorul subliniază tendința de a discredita oamenii de valoare și de a ignora adevăratele calități ale candidaților la alegerile prezidențiale. Într-un climat electoral în care atacurile sub centură sunt la ordinea zilei, dezbaterile publice devin mai degrabă un spectacol decât o oportunitate de a discuta idei relevante. Totodată, se reflectează asupra întrebării persistente: „Cine va fi următorul președinte al României?” Această întrebare rămâne fără răspuns, iar societatea pare să se întoarcă la valorile literare ale lui Caragiale, în loc să se angajeze activ în viața politică.
Victoria lui Donald Trump în alegerile din Statele Unite reprezintă un paradox al democrației contemporane. Deși caracterizat ca un narcisist și egocentric, Trump reușește să atragă milioane de susținători care cred în abilitățile sale economice. Această alegere subliniază o societate în declin, în care valorile fundamentale precum bunul-simț și decența au fost abandonate. În același timp, democrații, care au condus prost, au deschis calea pentru revenirea lui Trump, un politician cu legături controversate. Această situație nu este doar o problemă americană, ci afectează întreaga lume, lăsând o umbră asupra viitorului democrației.
În România anilor 1930, căutarea partenerului era un proces complex; anunțurile matrimoniale publicate în ziare, precum „Universul”, deveniseră un instrument esențial. Acestea reflectau statutul social, educația și așteptările față de viitorul partener. Persoanele interesate plăteau 5 lei pentru fiecare cuvânt, iar anunțurile erau structurate cu detalii despre avere și condiții de căsătorie. Spre exemplu, un bancher căuta o parteneră titrată, iar o văduvă dorea un domn bine situat. Această practică a evoluat, devenind o metodă acceptată în societatea urbană, contrastând cu metodele moderne de dating.
Românii cheltuie de opt ori mai mult pe țigări și băutură decât pe educație. Conform datelor INS, veniturile medii lunare în trimestrul II din 2024 au fost de 8.210 lei pe gospodărie, iar cheltuielile totale au ajuns la 6.920 lei, reprezentând 84,3% din venituri. Dintre acestea, 310,78 lei (7,5%) sunt alocați pentru băuturi alcoolice și tutun, în timp ce educația primește doar 25,56 lei (0,6%). Această situație reflectă o tendință alarmantă, cu peste 11 milioane de români fără lecturi în ultimul an și un număr redus de investitori pe piața de capital, ceea ce poate contribui la degradarea societății.
