Un nou studiu sugerează că oamenii pot absorbi vitamine direct din aer. Cercetătorii au identificat un concept numit „aeronutrienți”, care se referă la nutrienții inhalați, spre deosebire de cei care provin din alimentație. Studiul, publicat în Advances in Nutrition, evidențiază că oamenii respiră o cantitate semnificativă de aer în fiecare zi, iar expunerea la componentele aerului, chiar și în cantități mici, se acumulează în timp. Aeronutrienții pătrund în organism prin rețelele de vase de sânge din nas și plămâni, având potențialul de a fi absorbiți mai eficient decât prin intestin. Aceștia includ vitamine și minerale esențiale precum vitamina C, calciu și fier, deschizând noi perspective asupra modului în care ne putem îmbunătăți sănătatea.
Cercetările recente sugerează că putem absorbi nutrienți direct din aer. Acest fenomen, denumit aeronutrienți, include substanțe precum iodul, zincul și manganul, care pot suplimenta dieta noastră zilnică. Studiul publicat în Advances in Nutrition arată că acești nutrienți sunt absorbiți prin vasele de sânge microscopice din nas și plămâni. Spre deosebire de nutrienții din alimentație, aceștia pot fi transferați rapid în sânge sau creier, fără a fi descompuși. De exemplu, expunerea la iod a fost corelată cu niveluri mai ridicate în sânge la lucrătorii din spălătorii. Cercetările viitoare sunt necesare pentru a identifica și clasifica acești nutrienți din aerul natural.
Suplimentele alimentare trebuie administrate corect pentru a evita reacțiile adverse. Medicii recomandă consumul acestora dimineața, preferabil pe stomacul gol, pentru o absorbție mai bună, în special a vitaminelor din complexul B. Efectele pozitive ale suplimentelor de calitate, adaptate nevoilor individuale, se pot observa în una-două săptămâni. În sezonul rece, cele mai utilizate sunt vitaminele C, D, Zincul și Seleniul, esențiale pentru susținerea sistemului imunitar. Preparatele gemoterapice sunt recomandate în special copiilor pentru întărirea imunității.
Funcționarea optimă a sistemului imunitar depinde de o alimentație echilibrată; 12 alimente pot crește rezistența organismului în sezonul rece, prevenind îmbolnăvirea. Printre acestea se numără peștele gras, bogat în vitamina D și acizi grași omega-3, care reduc inflamația. De asemenea, carnea de pasăre furnizează vitamina B6, esențială pentru funcția imunității. Ardeii grași roșii sunt o sursă excelentă de vitamina C, iar iaurtul ajută la menținerea sănătății intestinale. Alte alimente benefice includ broccoli, spanacul, fructele citrice, ghimbirul, turmericul, usturoiul, migdalele și semințele de floarea-soarelui. Acestea contribuie la întărirea sistemului imunitar și la combaterea infecțiilor, conform specialiștilor în nutriție.
Suplimentele alimentare trebuie folosite cu moderație, afirmă medicul primar în chirurgie cardiovasculară Stanislav Rurac. El subliniază că aceste produse sunt utile în cazul carențelor de nutrienți, dar nu trebuie să înlocuiască o alimentație echilibrată. Rurac recomandă ca aportul de vitamine și minerale să provină din fructe și legume, deoarece organismul le asimilează mai ușor. Un studiu recent arată că 94% dintre participanți au consumat suplimente în ultimul an, majoritatea pentru imunitate și energie, însă specialiștii recomandă consultarea medicului înainte de utilizare. Rurac subliniază că, în anumite regiuni, cum ar fi cele cu soare redus, suplimentele de vitamina D pot fi benefice.
Numele vitaminelor provine din cuvântul latin „vita”, care înseamnă viață. Aceste substanțe sunt esențiale pentru funcționarea normală a organismului uman, fiind descoperite la sfârșitul secolului al XIX-lea, în contextul cercetărilor asupra bolilor precum scorbutul. Termenul de vitamină a fost introdus de Kazimierz Funk în 1912, iar primele vitamine au fost notate cu litere. Vitaminele sunt clasificate în două categorii: hidrosolubile (B și C) și liposolubile (A, D, E și K). Consumul regulat de fructe și legume proaspete asigură aportul necesar de vitamine, având un impact direct asupra sănătății, cum ar fi întărirea sistemului imunitar sau protecția vederii.
Vitaminele au fost denumite în urma cercetărilor științifice din secolul XX; termenul „vitamină” a fost introdus în 1912 de Kazimierz Funk. Acesta a combinat cuvintele „vital” și „amină”, referindu-se la substanțele necesare pentru sănătate. Fiecare vitamină, de la A la K, a fost descoperită prin studii asupra deficiențelor nutriționale, cum ar fi vitamina A, identificată în 1918, și vitamina C, confirmată de Albert Szent-Györgyi în anii 1920. Descoperirile au fost esențiale pentru înțelegerea rolului vitaminelor în sănătate, iar denumirile reflectă adesea originea lor sau funcția biologică. De exemplu, vitamina K provine de la cuvântul german pentru coagulare, iar vitamina E a fost numită astfel deoarece a fost descoperită după celelalte vitamine.
