CULTURA
Publicat acuma 6 zileSatul Urșici din Hunedoara este cunoscut pentru tradițiile sale neobișnuite legate de venerarea lupilor și urșilor.
Aici, localnicii sărbătoreau cu multă bucurie zilele dedicate acestor animale sălbatice, având loc evenimente precum Ziua Ursului pe 1 august și Zilele Lupului între 12 și 17 noiembrie. Aceste sărbători aveau semnificații adânci, legate de schimbările vremii și de mituri arhaice. Deși astăzi satul este locuit de doar câteva familii, tradițiile sale continuă să fascineze și să atragă vizitatori. Se crede că numele satului provine de la urs, iar localnicii obișnuiau să ofere o pulpă de vițel ursului, rostind cu respect „Na, Ursule”. Etnologii sugerează că aceste obiceiuri s-au răspândit în alte zone montane prin transhumanță, iar legendele locale îi conferă un farmec aparte.RELIGIE
Publicat acuma 7 zilePostul Crăciunului este o perioadă dedicată curățirii spirituale și pregătirii pentru Nașterea Domnului.
Aceasta se desfășoară între 15 noiembrie și 24 decembrie și impune respectarea unor reguli stricte. Credincioșii trebuie să se abțină de la carne, lactate și produse care conțin ouă, având zile cu dezlegare la pește. În plus, nu este permisă organizarea de nunți, botezuri sau petreceri, dansul, fumatul și consumul de alcool. Ajunul Nașterii Domnului este considerat o zi aspră, în care se ține post negru. Tradițiile includ consumul de grâu fiert cu fructe și miere, iar credincioșii se roagă pentru iertarea păcatelor. De asemenea, există obiceiuri legate de vreme și ritualuri menite să aducă noroc, cum ar fi curățarea veselei și evitarea măturatului în Ajunul Crăciunului.RELIGIE
Publicat acuma 8 zile16 noiembrie marchează sărbătoarea Sfântului Matei,
unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos și autorul primei Evanghelii. Matei, cunoscut anterior ca vameșul Levi, este venerat ca protector al finanțelor, contabililor și vămilor. Evanghelia sa, scrisă în limba aramaică și greacă, a avut ca scop să demonstreze că Iisus este Mesia profețit. De asemenea, tradițiile populare includ obiceiuri precum aprinderea lumânărilor pentru a vedea chipul viitorului soț. Matei a murit ca martir în Etiopia, fiind ars pe rug.RELIGIE
Publicat acuma 10 zilePostul Crăciunului 2024 a început pe 15 noiembrie și durează 40 de zile, până pe 24 decembrie.
În această perioadă, românii care țin post trebuie să evite consumul de carne, ouă, brânză, lapte și derivatele acestora. Postul este considerat o etapă de pregătire spirituală pentru Nașterea Domnului, îndemnând credincioșii să participe la slujbe și să se roage. De asemenea, sunt încurajate actele de caritate. În zilele de luni, miercuri și vineri, se consumă preparate gătite fără ulei și vin. Există zile cu dezlegare la pește, printre care 21, 23, 24 și 30 noiembrie, precum și 1, 3, 5, 6, 7, 8, 12, 14 și 15 decembrie.RELIGIE
Publicat acuma 10 zileLăsata Secului pentru Postul Crăciunului începe pe 14 noiembrie
și marchează ultima zi de consum liber înainte de cele 40 de zile de post. Tradițiile includ masa în familie, care are rolul de a proteja recoltele, și obiceiul de a arunca resturile mâncării a doua zi, însoțit de rugăciuni pentru recolte. Femeile măritate prepară plăcinte cu brânză pentru soacre, iar oalele folosite la gătit trebuie spălate și întoarse cu gura în jos pentru a alunga spiritele rele. Se consumă lactate și carne, iar fetele nemăritate adună ouă pentru a le folosi în Ajunul Crăciunului. În plus, se împart bucate pentru sufletele celor adormiți, iar tradițiile sugerează că fetele nemăritate trebuie să fie atente la semnele din natură, cum ar fi grăsimea pieptului găinii, care prezice iarna.RELIGIE
Publicat acuma 10 zileLăsata Secului pentru Postul Nașterii Domnului va fi sărbătorită pe 14 noiembrie 2024.
Această zi este marcată de obiceiul ca finii să meargă la nași cu plocon, care include o găină friptă, un colac și o sticlă de vin, simbolizând respectul și întărirea relației spirituale. De asemenea, se organizează o masă bogată cu preparate tradiționale, cum ar fi ciorbă, fripturi și plăcinte, toate având semnificații de belșug și puritate. În unele zone, se prepară turte de mălai pentru sufletele celor decedați, iar gospodinele nu trebuie să facă treburi casnice în această zi, din credința că ar putea aduce nefericire. Tradițiile și superstițiile din această zi sunt respectate pentru a asigura norocul în anul următor.RELIGIE
Publicat acuma 10 zilePostul Crăciunului durează 40 de zile, de la 14 noiembrie la 24 decembrie.
În zilele de Luni, Miercuri și Vineri, credincioșii consumă doar bucate fără ulei și vin, în timp ce Marțea și Joia este permis untdelemnul și vinul. Sâmbetele și duminicile, până la 20 decembrie, se pot consuma untdelemn, vin și pește. Pe 24 decembrie, se mănâncă grâu fiert cu miere, fructe și turte, simbolizând ajunarea lui Daniil proorocul. În ziua de Crăciun, se mănâncă preparate de dulce. De asemenea, există zile speciale în care se dezleagă la pește, în funcție de sărbători și hramuri.RELIGIE
Publicat acuma 11 zileLăsata secului pentru Postul Crăciunului 2024 are loc pe 14 noiembrie.
Aceasta marchează începutul Postului Nașterii Domnului, care se desfășoară din 15 noiembrie până pe 24 decembrie. Creștinii se abțin de la anumite alimente, dar postul implică și purificarea spirituală prin rugăciune și milostenie. În tradiția populară, Lăsata Secului este însoțită de obiceiuri precum masa festivă, oferirea de ploconuri de la fini către nași și diverse ritualuri de purificare. De asemenea, se respectă reguli stricte în privința alimentației, cum ar fi abținerea de la carne și ulei în anumite zile, iar perioada de post este considerată un timp de reflecție și apropiere de Dumnezeu.GASTRONOMIE
Publicat acuma 12 zileMurăturile au o istorie fascinantă și beneficii surprinzătoare.
Aceste preparate sunt menționate în Biblie și au fost consumate încă din Mesopotamia, în jurul anului 2400 I. Hr. Cleopatra le considera esențiale pentru frumusețea sa, iar în SUA, 40% din producția anuală de castraveți este destinată murării. De asemenea, murăturile au fost folosite de marinari pentru a preveni scorbutul. George Washington avea o colecție impresionantă de murături, iar zeama acestora este un remediu popular împotriva mahmurelii. În insulele Pacificului, murăturile sunt utilizate ca rezerve alimentare și sunt parte din tradițiile de curtare. Acestea pot ajuta și la prevenirea diabetului, stimulând producția de insulină și echilibrând glicemia, datorită conținutului ridicat de potasiu.ACTUALITATE
Publicat acuma 13 zileViața privată a lui Ceaușescu a fost marcată de tradiții și sărbători modificate pentru a reflecta idealurile regimului.
Aproape de Crăciun, dictatorul aprecia atmosfera festivă, cu brazi aduși cu o săptămână înainte, în timp ce Anul Nou era marcat de discursuri politice și colinde adaptate. Apropiatul său, Camil Roguski, povestește despre întâlniri bizare, precum apariția lui Ceaușescu cu un catâr în lesă. De asemenea, sărbătorile erau adesea transformate în manifestări ale puterii politice, cu tradiții precum Călușul adaptate pentru a elimina elementele originale. Această adaptare a sărbătorilor ilustrează dorința regimului de a controla toate aspectele vieții sociale.CULTURA
Publicat acuma 13 zileAnsamblul de dansuri populare Dor Şuncuian a aniversat 15 ani de activitate neîntreruptă
duminică, printr-un spectacol care a reunit actualii și foștii membri ai formației. Evenimentul a avut loc în fața unei audiențe entuziaste, majoritatea localnici, și a inclus interpretări de muzică populară de la Otilia Haragoş Seghedi, Ciprian Mocan și Anastasia Ianc, acompaniați de taraful La Obârşi, la izvor. Reuniunea a fost marcată de emoție, iar părintele paroh Valentin Borbel a adresat felicitări organizatorilor. Ansamblul, înființat în 2009, a câștigat premii naționale și internaționale, promovând tradițiile locale cu peste 100 de membri de-a lungul timpului. Primăria Comunei Şuncuiuş și alte instituții au sprijinit organizarea evenimentului.RELIGIE
Publicat acuma 13 zileSfântul Mina este sărbătorit pe 11 noiembrie, fiind cunoscut ca ocrotitorul celor păgubiți.
Originar dintr-o familie cu părinți decedați, Mina a renunțat la cariera militară pentru a trăi în deșert, dedicându-se rugăciunii. Capturat și supus la chinuri pentru credința sa, a murit martir. De-a lungul timpului, credincioșii au recurs la el în momente de nevoe, iar tradițiile populare includ ritualuri cu lumânări aprinse în mod special. Moaștele sale sunt păstrate în diverse biserici, inclusiv în București și Iași. În această zi, se fac pomeniri și ritualuri speciale pentru a invoca ajutorul sfântului în recuperarea pagubelor.DIVERSE
Publicat acuma 14 zileNicolae Ceaușescu respecta tradițiile de sărbători, dar le adapta stilului său personal.
Deși Crăciunul era oficial ignorat, liderul român celebra atmosfera festivă, aducând brazi și decorând reședințele cu cetină verde. Apropiați ai dictatorului, precum Camil Roguski, au dezvăluit că acesta nu își celebra onomastica, iar Elena Ceaușescu mergea la biserică în timp ce el se distra la cârciumă. De asemenea, Ceaușescu era cunoscut pentru preferințele sale culturale, vizionând filme istorice și citind despre personalități celebre. Revelionul era marcat de discursuri oficiale și tradiții modificate, cum ar fi „Sorcova” și dansul Călușului, adaptate pentru a se încadra în ideologia de partid.EDUCATIE
Publicat acuma 14 zileVacanța mare
are rădăcini adânci în tradiția educațională românească, fiind stabilită de Spiru Haret în 1898 pentru a respecta sezonul agricol. Deși reformele educaționale au fost numeroase de-a lungul timpului, structura anului școlar a rămas în mare parte neschimbată. Criticile actuale subliniază că vacanța mare deconectează elevii de la școală și că adaptarea la începutul anului școlar este dificilă. În plus, schimbările climatice suscită discuții despre posibilitatea de a modifica structura anului școlar, mutând vacanțele în funcție de condițiile meteo. În 2024, anul școlar se reîncepe cu aceleași provocări vechi, în contextul unor alegeri politice și al unei educații în continuă transformare.RELIGIE
Publicat acuma 14 zile
