Dumitru Dragomir a comentat scandalul Nordis în emisiunea sa, afirmând că premierul Marcel Ciolacu nu are nicio vină. Acesta a fost acuzat de rivalități politice în legătură cu o călătorie suspectă în avionul unei companii, dar Dragomir susține că Ciolacu a gestionat situația corect. De asemenea, el afirmă că liderul PSD nu a fost în avionul incriminat și că informațiile din presă sunt greșite. Dragomir consideră că rivalitatea din interiorul PSD, inclusiv atacurile asupra lui Ciolacu, provin din dorința unor membri de a obține puterea. El a criticat și lipsa de abilitate a politicienilor de a minți eficient, subliniind că un politician trebuie să fie un expert în manipulare pentru a avea succes.
Cozmin Gușă a discutat despre convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Marcel Ciolacu, afirmând că aceasta poate avea implicații semnificative pentru politica românească. În emisiunea „În Opoziție cu Denise Rifai”, Gușă a subliniat că, deși nu poate fi considerat în mod direct alesul lui Trump, simbolistica unei astfel de convorbiri sugerează o susținere. Gușă a menționat că a fost el însuși susținut de Trump în trecut și că referințele lui Trump la Ciolacu vin dintr-un cerc anti-Iohannis. De asemenea, el a explicat că convorbirea implică și alte persoane, ceea ce îi conferă un caracter diplomatic. Gușă a concluzionat că Trump i-ar fi urat succes lui Ciolacu, ceea ce este o practică obișnuită în politica internațională.
Critica adusă politicienilor români se intensifică, în special asupra lui Nicu Ciucă, Marcel Ciolacu și Gică Simion. Aceste figuri sunt percepute ca reprezentanți ai unei generații de politicieni care au moștenit valori discutabile, iar legăturile lor cu clanuri influente amplifică nemulțumirile populației. Nepotismul și corupția sunt teme recurente, iar tinerii politicieni precum Gică Simion și Șoșoacă atrag atenția prin retorica lor populistă, captând un electorat frustrat. Critica se îndreaptă și spre USR, acuzat de o ruptură de realitățile sociale, în timp ce democrația românească este văzută ca fiind pe un drum periculos, cu riscuri de radicalizare a electoratului. Alegerile viitoare par să fie dominate de o alianță între cei care beneficiază de pe urma corupției și cei dezamăgiți de sistem.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare este umbrită de lipsa de informații despre candidați și de credibilitatea scăzută a acestora. Digi24 a realizat un experiment în satele României, anunțând că Brad Pitt ar candida ca independent pentru Parlament. Reacțiile sătenilor au fost variate, unii urându-i succes, în timp ce alții au exprimat scepticism față de politica românească. Mulți nu știau cine este Brad Pitt, iar unii au sugerat că ar trebui să rămână în domeniul cinematografiei, considerând politica ca fiind o lume a minciunilor. Aceștia și-au exprimat dorința ca politicienii să fie mai transparenți și să se ocupe de problemele reale ale comunităților.
Alexandra Păcuraru, candidata partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, a prezentat în direct planul său pentru România. În cadrul emisiunii „Sport și Politică”, ea a subliniat necesitatea raportării activității politicienilor și a realizării unui audit național pentru a identifica problemele din instituții. Păcuraru a criticat gestionarea fondurilor publice și a pledat pentru depolitizarea sistemului, în special în educație și sănătate. De asemenea, a propus reducerea fiscalității pentru micile afaceri și asigurarea independenței energetice. În privința relațiilor externe, ea a subliniat importanța contractelor bilaterale avantajoase și reluarea discuțiilor cu parteneri strategici, precum China. Păcuraru a menționat și atacurile la care a fost supusă, inclusiv amenințări cu moartea, în contextul candidaturii sale.
Epoca Iohannis s-a încheiat, afirmă Nicolae Ciucă, președintele PNL, care a exclus posibilitatea ca actualul președinte Klaus Iohannis să revină în conducerea partidului sau să ocupe funcții guvernamentale. Într-o declarație la Prima TV, Ciucă a subliniat că Iohannis nu va fi prim-ministru, ministru de externe sau consilier în echipa sa, reafirmând că este important să se facă distincția între cei doi lideri. Ciucă a subliniat că legătura sa cu poporul român este singura relevantă și a respins orice speculație privind o colaborare viitoare cu Iohannis.
Nicolae Ceaușescu a preluat conducerea totală a României după moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, beneficiind de sprijinul "baronilor roșii". După numire, Ceaușescu a început să-și consolideze puterea, înlăturând veteranii partidului și promovând oameni loiali, pe care îi schimba frecvent pentru a preveni formarea unor grupuri de opoziție. În 1969, la Congresul al X-lea, a reușit să promoveze majoritatea membrilor Prezidiului Permanent, acumulând astfel puterea. Ultimul pas în consolidarea autorității sale a fost înființarea funcției de președinte al Republicii Socialiste România în 1974, devenind primul în această funcție. Practica rotirii cadrelor a fost utilizată pentru a menține controlul asupra tuturor domeniilor, fără a ține cont de competențe.
Candidatul independent Mircea Geoană și candidata USR Elena Lasconi s-au atacat în timpul dezbaterii prezidențiale de la Digi24. Discuția a fost marcată de referințe la fostul președinte Traian Băsescu, Lasconi criticând legătura lui Geoană cu PSD. Geoană a replicat întrebând dacă mandatul lui Băsescu a fost unul bun, în timp ce Lasconi a susținut că și fără participarea sa, Băsescu îl depășește pe Geoană. Lasconi a acuzat de misoginism comportamentul lui Geoană, care a încercat să o desconsidere ca primar dintr-un oraș mic. Această dezbatere a evidențiat tensiunile dintre cei doi candidați și percepțiile asupra trecutului lor politic.
Dialogul dintre cetățeni și politicieni a dispărut, devenind tranzacțional și superficial. Mugur Pătrașcu, Partener și Director de Strategie la Sunshine The Agency, analizează alegerile din România, evidențiind lipsa de autenticitate și dialog în comunicarea politică. El observă că, deși partidele au doctrine și strategii, acestea nu se mai potrivesc cu nevoile reale ale alegătorilor. Pătrașcu subliniază că manipularea prin sondaje și tendințele de influencereala afectează profund percepția publicului asupra candidaților, iar alegătorii se simt privați de opțiuni reale. În concluzie, el consideră că politica românească a evoluat într-o direcție închisă și pervertită, unde autenticitatea și dialogul sunt din ce în ce mai rare.
Rareş Bogdan îl acuză pe Viorel Hrebenciuc de manipulări de lungă durată și îl numește „socialist nenorocit” care încearcă să influențeze opinia publică din România. Vicepreședintele PNL își exprimă îngrijorarea față de activitățile lui Hrebenciuc, subliniind că acesta „ţese” strategii de 25 de ani pentru a confunda mințile românilor. Bogdan face apel la oprirea acestuia, considerând că influența sa este dăunătoare pentru societate și democrație.
