Critica adusă politicienilor români se intensifică, în special asupra lui Nicu Ciucă, Marcel Ciolacu și Gică Simion. Aceste figuri sunt percepute ca reprezentanți ai unei generații de politicieni care au moștenit valori discutabile, iar legăturile lor cu clanuri influente amplifică nemulțumirile populației. Nepotismul și corupția sunt teme recurente, iar tinerii politicieni precum Gică Simion și Șoșoacă atrag atenția prin retorica lor populistă, captând un electorat frustrat. Critica se îndreaptă și spre USR, acuzat de o ruptură de realitățile sociale, în timp ce democrația românească este văzută ca fiind pe un drum periculos, cu riscuri de radicalizare a electoratului. Alegerile viitoare par să fie dominate de o alianță între cei care beneficiază de pe urma corupției și cei dezamăgiți de sistem.