Românii folosesc greșit termenul „expertiză”, confundându-l cu „experiență” sau „competență”. Conform dicționarelor, expertiza se referă la o cercetare tehnică sau un raport realizat de un expert, cum ar fi expertiza tehnică sau medicală. De curând, termenul a început să fie utilizat și în sensul de competență profesională, abilități validate într-un domeniu. Această utilizare este influențată de engleză, unde „expertise” se referă la cunoștințe sau abilități specifice. Astfel, ar fi mai corect să folosim termeni precum experiență, cunoștințe sau competență, în loc de expertiză.
Expertiza este adesea utilizată greșit de români, fiind confundată cu termenul de experiență sau competență. În dicționare, cuvântul are o semnificație distinctă, referindu-se la o cercetare tehnică, un raport al unui expert sau o consultație. Deși termenul a evoluat și se folosește și în sensul de experiență sau abilități, acest sens este preluat din limba engleză, unde "expertise" se referă la cunoștințe sau abilități într-un domeniu specific. Prin urmare, ar fi mai corect să utilizăm cuvinte precum experiență, cunoștințe, competență sau abilități în loc de expertiză.
În limba română, termenul „a impacta” a fost împrumutat din engleză și este folosit frecvent în diverse contexte. Deși există substantivul „impact”, utilizarea verbului „a impacta” nu este acceptată pe deplin în limbajul standard. Conform Micului Dicționar Academic, „a impacta” se referă, în principal, la menținerea în contact a două suprafețe sau a unor fragmente de oase fracturate. În comunicarea de zi cu zi, este mai corect să folosim verbele „a influența” sau „a afecta”, în funcție de nuanța dorită, pentru a exprima efectele asupra unei persoane sau a unui eveniment. Astfel, deși „a impacta” este popular, nu este neapărat potrivit din punct de vedere lingvistic, iar alternativele oferă o claritate mai mare în exprimare.
Termenul „a impacta” a fost preluat din limba engleză și a început să fie folosit frecvent în limba română, dar nu este un verb consacrat în vocabularul standard. În dicționarele de specialitate, cum ar fi Micul Dicționar Academic, se menționează că „a impacta” se referă la a menține un contact strâns între două suprafețe sau fragmente. Deși unii îl folosesc ca sinonim pentru „a influența” sau „a afecta”, există alternative mai potrivite în limba română. Astfel, în loc de „a impacta”, se poate opta pentru „a influența” pentru o nuanță neutră sau „a afecta” pentru un sens negativ. Această discuție subliniază provocările limbii române în fața împrumuturilor lingvistice și a adaptării lor în comunicarea cotidiană.
Microsoft 365 Copilot, asistentul inteligent dezvoltat de Microsoft, are acum suport oficial pentru limba română. Anunțată pe 18 noiembrie 2024, această actualizare le permite utilizatorilor din România să utilizeze mai eficient funcțiile platformei, economisind timp și automatizând sarcini precum redactarea documentelor sau analiza datelor. Integrarea în aplicațiile Office, cum ar fi Word, Excel, PowerPoint și Outlook, facilitează fluxurile de lucru pentru companii și utilizatori individuali. Cu un accent pe securitate și conformitate, Microsoft 365 Copilot devine o soluție fiabilă pentru mediul de afaceri. Cu peste 200.000 de specialiști IT în România, adoptarea tehnologiilor AI este în creștere, iar companii precum Banca Transilvania și Leviatan Grup au observat deja beneficii semnificative în urma integrării acestui asistent în procesele lor.
Crenvurstul este un cuvânt pronunțat greșit de mulți români. Deși este utilizat frecvent, forma corectă de plural, "crenvurști", nu este cunoscută de toți. Acesta provine din limba germană, semnificând un produs alimentar de tip cârnăcior. Greșeli de pronunție sunt întâlnite și în cazul cuvântului "repercusiune", adesea pronunțat greșit ca "repercursiune". De asemenea, roșiile cherry sunt adesea denumite greșit "șeri" în loc de "ceri". Aceste confuzii subliniază dificultățile pe care le întâmpină vorbitorii nativi în utilizarea corectă a limbii române.
Cuvântul corect este sendviș, conform Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM). Această formă este adesea confundată cu varianta „senviș”, care nu este acceptată. Cuvântul „sandwich” provine de la John Montagu, conte de Sandwich, care a creat acest tip de aperitiv în secolul al XVIII-lea. În România, termenul a fost adoptat în secolul al XX-lea, dar a apărut cu diverse forme greșite, precum „senvici”, „sendvici” sau „sandvici”. DEX definește sendvișul ca o felie de pâine cu umplutură, dar forma corectă rămâne „sendviș” sau „sandvici” în plural.
Expresia „mujdei de usturoi” este incorectă și reprezintă un pleonasm. Cuvântul „mujdei” în sine se referă la un sos preparat din usturoi pisat, apă și sare, astfel încât adăugarea termenului „de usturoi” este redundantă. Această formulare provine dintr-o obicei comun de a repeta informația, fără a analiza corect structura gramaticală. Etimologic, „mujdei” derivă din expresia „must de ai”, unde „must” se referă la suc, iar „ai” este o formă arhaică pentru „usturoi”. În concluzie, pentru a ne referi la acest sos, este suficient să spunem „mujdei”.
Cuvântul „sandvici” este folosit frecvent de români, dar mulți nu știu să-l scrie corect. Acesta provine din limba engleză și se referă la o felie de pâine cu umplutură, fiind utilizat în diverse forme: „sandviș”, „sandvici”, „sanviș”, „sendvici” și altele. Conform DEX, forma corectă este „sandvici” sau „sendviș”. Această confuzie apare adesea din lipsa cunoștințelor despre cuvintele împrumutate, iar lingviștii recomandă consultarea surselor de specialitate pentru a evita greșelile. Aceasta este doar una dintre numeroasele capcane lingvistice întâlnite în limba română.
Alexandr Stoianoglo a declarat că exprimarea în limba română nu este o condiție necesară pentru candidații la funcția de președinte. Deși recunoaște că limba oficială este română, el subliniază că alegerea președintelui țării trebuie să se bazeze pe criteriile legale, nu pe abilitățile lingvistice. Stoianoglo a menționat că poate comunica în română și că răspunde la întrebări, dar a insistat că nu se aleg reprezentanți ai Academiei de Științe, ci lideri care să corespundă cerințelor legale.
