Mititeii nu sunt recomandati frecvent pentru sănătate, afirmă neurochirurgul Vlad Ciurea. Acesta subliniază că, deși populari în România, consumul lor ar trebui limitat la 2-3 ori pe an, datorită compoziției nesănătoase pentru celulele nervoase. Medicul explică faptul că atracția pentru mititei provine din miros, sunet și aspect, dar creierul nu beneficiază de pe urma acestora. În schimb, el recomandă consumul de proteine slabe, pește de apă rece, legume verzi și nuci, care sunt bogate în nutrienți esențiali și acizi grași Omega-3, esențiali pentru sănătatea mentală. Aceste alternative pot îmbunătăți performanța cognitivă și proteja creierul de efectele negative ale alimentelor procesate.
Neurochirurgul Vlad Ciurea a declarat că mititeii, un aliment popular în România, nu sunt recomandați pentru sănătatea creierului. Deși sunt frecvent consumați, doctorul subliniază că aceștia au o compoziție care nu favorizează sănătatea neuronală. Ciurea sugerează că mititeii ar trebui consumați rar, de maximum 2-3 ori pe an, având în vedere impactul negativ asupra celulelor nervoase. Medicul promovează o dietă echilibrată, bogată în proteine slabe, cereale integrale, pește de apă rece și legume verzi, care contribuie la sănătatea mentală și fizică.
Cercetările recente arată că epuizarea mentală crește predispoziția la comportamente agresive. Studiul coordonat de Erica Ordali a implicat 400 de participanți, împărțiți în două grupuri: unul supus stresului și altul relaxat. Rezultatele au arătat că cei epuizați mental deveneau mai reticenți în a împărți resursele. Un experiment ulterior a identificat fenomenul de „somn local”, unde anumite zone ale creierului responsabile pentru decizii emiteau unde de somn chiar și în stare de veghe. Cercetătorii recomandă realizarea deciziilor importante dimineața, când creierul este odihnit, și evitarea acestora în perioadele de oboseală. Profesorul Pietro Pietrini subliniază importanța pauzelor regulate pentru o capacitate optimă de decizie.
Cercetătorii de la Universitatea din California, San Diego, au descoperit că ouăle pot proteja creierul și reduce colesterolul. Analizând datele de sănătate ale 890 de participanți, studiul a arătat că cei care consumă 2-4 ouă pe săptămână au prezentat niveluri mai scăzute de colesterol în sânge. Femeile care au consumat mai multe ouă au avut un declin mai mic al memoriei, în timp ce bărbații nu au arătat aceeași asociere. Aceste rezultate sugerează că ouăle, bogate în proteine și nutrienți, nu doar că nu sunt dăunătoare, ci pot contribui la menținerea funcției cognitive. Deși recomandările anterioare sugerau evitarea alimentelor bogate în colesterol, cercetările recente indică faptul că ouăle pot avea un impact pozitiv asupra sănătății, contrar credințelor anterioare. Studiul a fost publicat în jurnalul Nutrients.
Cercetătorii americani au descoperit că activitățile noi și provocatoare îmbunătățesc funcționarea cognitivă a creierului. Studiul „Proiectul Synapse” a analizat două grupuri de participanți, unul învățând activități noi precum fotografia digitală, iar celălalt desfășurând activități simple, cum ar fi rezolvarea de cuvinte încrucișate. Cei care au învățat lucruri noi au arătat îmbunătățiri semnificative în memorie, viteza de procesare a informațiilor și raționament. RMN-urile cerebrale au evidențiat un creier mai eficient la participanții care s-au implicat în activități provocatoare. Dr. Ian McDonough afirmă că esențial este să ne provocăm constant, iar activitățile noi, indiferent de tip, sunt benefice pentru sănătatea creierului.
Câinii cu creierul mai mic în raport cu dimensiunea corpului nu sunt neapărat mai puțin inteligenți, conform unui studiu publicat în jurnalul Biology Letters. Cercetarea a analizat 1.682 de cranii de câini din 172 de rase și a descoperit că rasele de lucru, precum Husky-ul Siberian, au creierul mai mic, dar abilități cognitive mai complexe. În contrast, rasele de companie, precum Chihuahua, au o dimensiune relativă a creierului mai mare, dar pot prezenta comportamente precum anxietatea și agresivitatea. Această diferență este rezultatul selecției artificiale, care a influențat atât dimensiunile corpului, cât și structura creierului câinilor. Studiul sugerează că, deși dimensiunea creierului poate influența capacitățile cognitive, nu este un indicator direct al inteligenței câinilor, care sunt adaptați pentru diferite abilități cognitive în funcție de scopul lor.
Cercetătorii au descoperit că exercițiile fizice reduc semnificativ riscul de demență. Un studiu realizat de Universitatea Andes din Columbia a urmărit peste 10.000 de persoane timp de 16 ani și a constatat că cei care au efectuat exerciții de două ori pe săptămână au avut un risc cu 10% mai mic de declin cognitiv. Activitatea aerobă de o oră pe săptămână, desfășurată în minimum două sesiuni, este suficientă pentru a obține aceste beneficii. Chiar și exercițiile simple, precum yoga sau Tai Chi, contribuie la sănătatea creierului. Specialiștii subliniază că orice nivel de exercițiu este benefic, comparativ cu lipsa totală de activitate.
Cercetătorii au identificat 254 de variante genetice care pot influența structurile subcorticale ale creierului, legate de tulburări precum Parkinson și ADHD. Această descoperire provine dintr-un studiu internațional desfășurat de o echipă de 189 de cercetători, care a analizat datele genetice ale 74.898 de participanți din 19 țări. Utilizând tehnica GWAS, echipa a descoperit corelații între variațiile genetice și volumul anumitor regiuni subcorticale, sugerând o bază genetică pentru aceste afecțiuni. Rezultatele studiului, publicat în *Nature Genetics*, ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru Parkinson și ADHD, având în vedere că aceste tulburări au o componentă biologică semnificativă.
Merele au numeroase beneficii pentru organism, inclusiv pentru creier! Aceste fructe sunt bogate în fibre, vitamine și substanțe nutritive esențiale, făcându-le un aliment important în dieta zilnică. Specialiștii subliniază că un măr pe zi poate proteja celulele cerebrale datorită conținutului de quercetină, reducând riscul deteriorării cognitive. În plus, merele conțin carotenoide și flavonoide, care sprijină sistemul imunitar, ajută la digestie și pot preveni diabetul de tip 2. De asemenea, consumul regulat de mere contribuie la sănătatea dentară prin stimularea producției de salivă, ceea ce reduce proliferarea bacteriilor în cavitatea bucală. Astfel, includerea merelor în alimentație poate avea un impact semnificativ asupra sănătății generale.
