Sportivii au o memorie de lucru semnificativ mai bună decât non-sportivii, conform unui studiu realizat de grupul Active Mind de la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda. Această cercetare a comparat performanța memoriei de lucru între sportivi și indivizi sedentari, demonstrând un avantaj clar pentru sportivi, indiferent de tipul de sport practicat sau nivelul de performanță. Rezultatele au fost publicate în revista Memory și sugerează că activitatea fizică are un impact pozitiv asupra cogniției, evidențiind importanța menținerii unui stil de viață activ pentru sănătatea cerebrală. Proiectul SportsFace, din care face parte acest studiu, explorează efectele sportului asupra funcțiilor cognitive și sociale, subliniind beneficiile activităților fizice în toate etapele vieții.
Un nou studiu publicat în British Journal of Sports Medicine arată că activitatea fizică poate prelungi viața cu până la cinci ani. Cercetarea, condusă de Dr. Lennert Veerman de la Universitatea Griffith, sugerează că a deveni la fel de activ ca primii 25% din populația americană poate reduce riscul de deces prematur, comparabil cu efectele fumatului. Studiul a analizat datele de activitate ale adulților de peste 40 de ani, relevând că cei mai inactivi pierd până la 5,8 ani din speranța de viață. O oră de mers pe jos zilnic ar putea adăuga până la 11 ani de viață. Activitatea fizică este esențială pentru reducerea riscurilor de boli cronice și îmbunătățirea sănătății generale, iar autorii studiului subliniază necesitatea de a promova infrastructura care să încurajeze mișcarea în viața de zi cu zi.
Mersul pe jos ar putea adăuga până la 11 ani la speranța de viață conform unui studiu recent publicat în British Journal of Sports Medicine. Cercetarea, care a inclus peste 36.000 de americani cu vârsta de peste 40 de ani, a arătat că activitatea fizică moderată poate prelungi semnificativ viața. Dacă toți americanii ar fi la fel de activi ca primii 25% din populație, speranța de viață ar crește cu 5,3 ani. În plus, cei mai puțin activi care își intensifică exercițiile pot câștiga până la 11 ani. Studiul evidențiază importanța activității fizice regulate pentru sănătate și longevitate, sugerând că chiar și o oră suplimentară de mers pe jos pe zi poate aduce beneficii semnificative.
Un nou studiu sugerează că Internetul de mare viteză poate contribui la obezitate. Realizat de Universitatea din Melbourne și Universitatea RMIT, studiul analizează datele din sondajul HILDA între 2006-2019. Obezitatea, care afectează 65,8% dintre adulții australieni, crește riscurile pentru afecțiuni cronice precum bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2. Dr. Klaus Ackermann afirmă că accesul la internet reduce activitatea fizică, favorizând comportamente sedentare și consumul de gustări. O creștere de 1% a adoptării internetului broadband este legată de o creștere a obezității cu 6,6%. Studiul subliniază importanța campaniilor de conștientizare pentru a încuraja activitatea fizică și a reduce comportamentele sedentare.
80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin schimbări simple în stilul de viață. Asociația Americană pentru Accidente Vasculare Cerebrale a publicat un ghid actualizat care subliniază importanța modificărilor stilului de viață pentru prevenirea acestei boli devastatoare. Printre recomandările medicilor se numără adoptarea dietei mediteraneene, care include fructe, legume și cereale integrale, precum și realizarea a cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. De asemenea, este esențial să se evite alimentele procesate și băuturile cu zahăr adăugat, iar monitorizarea tensiunii arteriale și a colesterolului este crucială. Ghidul abordează și factorii sociali care pot influența riscul, cum ar fi accesul la asistență medicală, evidențiind riscurile mai mari pentru anumite grupuri etnice, cum ar fi adulții de culoare, care au un risc aproape dublu de accident vascular cerebral față de cei albi.
Interesul românilor pentru sport a crescut în 2024, conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research. Activitatea fizică se află pe locul 4 în topul factorilor care contribuie la calitatea vieții, cu 36% din respondenți menționând-o. Bărbații (44%) și tinerii (42%) sunt cei mai activi, în timp ce persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani sunt cele mai puțin active (30%). Deși 88% dintre români merg pe jos săptămânal, 17% fac sport o dată pe săptămână sau mai rar, ceea ce ridică semne de întrebare. O veste pozitivă este că românii petrec anual mai mult timp în activități fizice, cu o medie de 48 de minute pe zi. 55% dintre respondenți afirmă că ar fi mai activi dacă s-ar organiza mai bine activitățile sportive, iar 29% menționează problemele de sănătate ca un motiv pentru a face mai mult sport. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.007 persoane, utilizatori de internet, din mediul urban și rural.
Activitatea fizică dimineața și seara ar putea reduce riscul de cancer intestinal cu 11%, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Regensburg din Germania. Aceștia au analizat datele a 86.252 de persoane, observând că activitatea fizică în jurul orei 8 dimineața și 18 seara este asociată cu o reducere semnificativă a riscului de cancer colorectal. Studiul a identificat patru tipuri de modele de activitate, subliniind importanța nu doar a exercițiilor fizice, ci și a momentului în care acestea sunt efectuate. Constatările sugerează că sincronizarea exercițiilor ar putea oferi o strategie simplă și eficientă pentru prevenirea cancerului intestinal, deschizând noi căi pentru recomandări specifice în domeniul sănătății.
Activitatea fizică dimineața și seara poate reduce riscul de cancer de colon cu 11%. Un studiu realizat de Universitatea din Regensburg, Germania, a implicat peste 86.000 de persoane cu vârste între 42 și 79 de ani, care au purtat accelerometre pentru a-și monitoriza activitatea fizică. După o urmărire de peste cinci ani, au fost înregistrate 529 de cazuri de cancer colorectal. Cercetătorii au descoperit că activitatea fizică în jurul orei 8 dimineața și 6 seara este asociată cu un risc mai scăzut de cancer. Rezultatele au fost valide și în contextul altor factori de risc, sugerând că nu doar activitatea, ci și momentul acesteia joacă un rol crucial în prevenirea cancerului. Prof. Dr. Michael Leitzmann a subliniat importanța acestor descoperiri pentru strategii de prevenție viitoare.
