România dispune de șase zone libere, dintre care cinci sunt administrate de consiliile locale, iar una, din Portul Constanța, este sub egida Ministerului Transporturilor. Aceste zone, create sau reînviate după 1990, au rolul de a facilita comerțul prin scutirea de taxe vamale la import. Printre acestea se numără Sulina, Brăila, Galați, Giurgiu, Curtici-Arad și Constanța. Deși zonele libere sunt esențiale pentru logistica companiilor exportatoare, unele dintre regii se confruntă cu pierderi semnificative, în special cea condusă de un consilier liberal. În contrast, regiunile administrate de PSD par să aibă rezultate mai bune, ceea ce ridică întrebări despre eficiența managementului politic în aceste zone.
Zonele libere din România joacă un rol esențial în economia națională, dar rezultatele financiare variază semnificativ. În 2023, Zona Liberă Curtici-Arad a înregistrat o cifră de afaceri de 3 milioane lei și un profit de 255.000 lei, în timp ce Zona Liberă Galați a avut o performanță remarcabilă, cu un profit de 1,4 milioane lei și o cifră de afaceri aproape de 6 milioane lei. Pe de altă parte, Zona Liberă Giurgiu a raportat pierderi de 800.000 lei, iar Zona Liberă Sulina a avut pierderi de peste 300.000 lei, cu datorii de 5,5 milioane lei. Conducerea acestor regii este influențată politic, cu majoritatea directorilor fiind asociați cu PSD, iar unele regii, ca cea din Giurgiu, conducându-se de consilieri liberali. Extinderea zonei libere din Portul Constanța este o măsură recentă menită să atragă investiții, dar lipsa transparenței financiare ridică semne de întrebare.
