Prima ninsoare are o semnificație aparte în tradițiile românești, fiind legată de numeroase superstiții care prezic iarna ce urmează. În funcție de data apariției acesteia, românii cred că iarna va fi lungă și aspră dacă ninge în noiembrie, în timp ce ninsoarea din decembrie sau ianuarie anunță o iarnă blândă. Grosimea zăpezii influențează, de asemenea, prognozele, un strat subțire indicând o iarnă ușoară, iar unul bogat sugerând viscole și ger. Direcția vântului la prima ninsoare este considerată un alt semn important, vântul din nord sugerând o iarnă geroasă. Pe lângă aspectele meteorologice, prima ninsoare este asociată și cu sănătatea și norocul, aducând puritate și împlinirea dorințelor. De asemenea, se consideră că zăpada protejează recoltele, iar comportamentul animalelor înainte de ninsoare oferă indicii despre severitatea iernii.
Tradiția încolțirii grâului de Sfântul Andrei este un obicei românesc ce aduce noroc și prosperitate. Aceasta implică înmuierea boabelor de grâu în apă pe 29 noiembrie, urmată de plantarea lor pe 30 noiembrie, lăsându-le să crească până în ajunul Crăciunului. Vârful verde al grâului este tăiat și utilizat pentru decorarea mesei de sărbători. Grâul simbolizează viața și fertilitatea, iar înălțimea sa prezice prosperitatea anului următor. Tradiția este însoțită de superstiții, cum ar fi folosirea usturoiului pentru a alunga spiritele rele, și ritualuri pentru a descoperi viitorul partener. Această sărbătoare marchează începutul sezonului festiv, având rădăcini adânci în cultura românească.
Dan Diaconescu a evitat zborurile timp de zece ani din cauza temerilor personale și a superstițiilor. Recent, o discuție cu Gigi Becali l-a determinat să reevalueze această decizie. Diaconescu crede că anumite persoane, precum Becali sau Ion Țiriac, au o protecție divină care le asigură siguranța în zboruri. De asemenea, el a povestit despre cariera fratelui său, inginer în aviație în Scoția, care l-a ajutat să înțeleagă mai bine aspectele tehnice ale siguranței aeriene. Emisiunea completă poate fi urmărită pe YouTube și pe mariustuca.ro.
Nicolae Ceaușescu avea o superstiție legată de cifra 7, considerată purtătoare de ghinion pentru el. Deși se declara ateu, dictatorul a respectat tradițiile ortodoxe, inclusiv înmormântarea părinților. Moartea mamei sale, Alexandrina, în iulie 1977, i-a amplificat temerile, având loc pe 7 iulie, o dată pe care o considera nefavorabilă. Această superstiție l-a determinat să ceară schimbarea datei ceremoniei, dar nu a reușit. Ceaușescu era, de asemenea, obsedat de curățenie și germeni, având ritualuri stricte de igienă. În ciuda influenței mamei sale credincioase, el a ordonat distrugerea mai multor biserici după moartea acesteia, reflectând contradicțiile din viața sa.
Numărul 13 este perceput ca un simbol al ghinionului în România, iar românii se feresc de el în viața de zi cu zi, mai ales la jocurile loto. Deși este evitat, datele arată că acesta este frecvent extras la Loto 6 din 49. Superstițiile legate de acest număr sunt adânc înrădăcinate în cultura românească, iar mulți cred că prezența sa poate aduce nenorociri, cum ar fi o masă cu 13 persoane. În plus, în multe clădiri nu există etajul 13, similar cu tendințele observate în Statele Unite, unde peste 80% din clădiri înalte evită acest număr. Astfel, deși românii se feresc de el, numărul 13 continuă să fie un participant activ la extragerile loto, contrazicând miturile de ghinion.
Emil Săndoi a dezvăluit superstițiile sale înainte de meciuri, explicând că respectă ritualuri din perioada când era jucător la Universitatea Craiova. Antrenorul echipei Poli Iași a menționat că nu traversează terenul înainte de jocuri și că are obiceiul de a atinge gazonul cu palma. De asemenea, a recunoscut că a smuls un fir de gazon și l-a dus la gură, considerând că este o legătură simbolică cu terenul. După 16 etape din Superliga, Poli Iași se află pe locul 10, având 6 victorii, 2 remize și 8 înfrângeri. Săndoi se pregătește pentru derby-ul de Moldova împotriva Botoșani, după pauza pentru meciurile naționale.
Pe 10 noiembrie, Biserica îi prăznuiește pe Sfinții Apostoli Olimp, Rodion, Sosipatru, Erast, Terțiu și Cvart, precum și pe Sfântul Mucenic Orest. Acești sfinți sunt considerați dintre cei șaptezeci de apostoli ai Mântuitorului Hristos. Tradițiile populare asociază această zi cu semne meteorologice care pot indica vremea viitoare. De exemplu, dacă frunzele cireșului nu au căzut, se preconizează o iarnă mai caldă. Alte semne includ ceața dimineața, care sugerează că vremea se va încălzi, și apariția veverițelor, care este de asemenea un indicator al vremii calde. Se crede că adevăratele înghețuri încep în această zi, dar acest lucru nu este întotdeauna valabil din cauza schimbărilor climatice. De asemenea, în această zi, oamenii sunt sfătuiți să nu plece în călătorii lungi și să nu facă treburi casnice, având în vedere că este duminică. Este o zi dedicată rugăciunii și ajutorului acordat celor în nevoie, iar tradiția include sfințirea pâinii și sării în biserici, pentru a asigura protecția animalelor pe timpul iernii.
Pe 8 noiembrie, creștinii sărbătoresc Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, considerați conducătorii îngerilor și călăuze ale sufletelor. Arhanghelul Mihail, simbol al puterii divine, este protectorul credincioșilor, în timp ce Gavril, mesagerul bunelor vești, este asociat cu nașterea lui Iisus. În această zi, se aprind lumânări pentru cei vii și cei decedați, iar tradițiile includ evitarea muncii casnice, deoarece se crede că aceasta poate aduce ghinion. De asemenea, se recomandă evitarea certurilor și a vorbelor rele, mai ales pentru femeile însărcinate, care trebuie să ofere pomană pentru a asigura bunăstarea copiilor lor.
Pe 8 noiembrie, Biserica îi prăznuiește pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, cunoscuți și sub denumirea de „Vara Arhanghelilor”. Aceștia sunt considerați conducătorii cetelor de îngeri, având rolul de a călăuzi sufletele spre Rai. În tradiția românească, Arhanghelul Mihail este mai venerat, fiind asociat cu protecția oamenilor și lupta împotriva răului. În Bucovina, se crede că Arhanghelii veghează asupra oamenilor de la naștere până la moarte. De asemenea, în ziua de 8 noiembrie, se practică obiceiul de a face pomeniri pentru cei decedați, iar în zonele montane se prepară „turta arieților”, simbolizând fecunditatea oilor. Această zi este marcată de ofrande și lumânări aprinse pentru sufletele celor plecați, numite „Moșii de Arhangheli”.
Arheologii au reconstituit chipul unei tinere îngropate ca „vampir” în Polonia acum 400 de ani. Zosia a fost descoperită în 2022, în cimitirul din Pien, având un lanț cu lacăt pe picior și o seceră de fier peste gât, măsuri menite să o protejeze de o presupusă revenire din morți. Analizând ADN-ul și utilizând imprimarea 3D, echipa de la Universitatea Nicolaus Copernicus a recreat fața Zosiei, care avea între 18 și 20 de ani la moarte. Aceasta a fost îngropată cu obiecte care indică o posibilă origine aristocratică, într-o Europă marcată de frică și credințe în monștri supranaturali.
