Exclusivist se referă la un concept care sugerează accesul limitat la anumite bunuri sau servicii, destinate unui cerc restrâns de persoane. Ana Iorga a discutat la emisiunea „Pe cuvânt” despre utilizarea tot mai frecventă a acestui termen, evidențiind că, deși se prezintă ca un simbol al luxului și al calității, în realitate, exclusivismul devine din ce în ce mai comun. Proprietăți, restaurante și servicii se promovează ca fiind exclusiviste, însă acest lucru ridică întrebări despre criteriile de acces și despre ce înseamnă cu adevărat a fi parte dintr-un grup select. Într-o lume în care totul este etichetat ca fiind de lux, conceptul de exclusivism își pierde din valoare, devenind accesibil unui număr tot mai mare de oameni.
Exclusivistul a devenit un termen omniprezent în marketingul de lux; Ana Iorga a discutat despre semnificația reală a acestuia în cadrul emisiunii „Pe cuvânt”, la Antena 3 CNN. Conceptul sugerează un cerc restrâns de privilegii, dar utilizarea sa frecventă în imobiliare, servicii și vacanțe ridică întrebări despre accesibilitate și autenticitate. Proprietățile, restaurantele și serviciile „exclusiviste” par să se adreseze unei elite, dar devin din ce în ce mai comune, ceea ce duce la o diluare a semnificației originale. Iorga subliniază că, în ciuda promovării luxului și exclusivismului, aceste concepte par să fie accesibile unui public mai larg, contrar așteptărilor inițiale.
Tulsi Gabbard a fost aleasă de Donald Trump pentru funcția de director al Serviciilor Naționale de Informații (DNI). Aceasta a generat controverse în rândul comunității de informații, care se îngrijorează că declarațiile sale pro-Rusia ar putea compromite relațiile cu aliații și capacitatea de a obține informații esențiale. Gabbard, veterană a războiului din Irak, nu are experiență specifică în domeniul informațiilor, iar foști oficiali susțin că este crucial să înțeleagă complexitatea amenințărilor actuale. Criticile se concentrează pe faptul că, în trecut, Gabbard a promovat narațiuni care se aliniază cu propaganda Kremlinului, ceea ce ar putea submina încrederea în operațiunile de informații ale SUA. Această situație complicată ar putea afecta nu doar relațiile internaționale, ci și credibilitatea comunității de informații din SUA.
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut în primele nouă luni din 2024, comparativ cu 2023. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, scăderea a fost de 1,5% în seria brută și 1,3% în seria ajustată. Cele mai afectate au fost activitățile agențiilor turistice (-7,5%) și serviciile de coafură (-6,2%). În contrast, activitățile de spălare a articolelor textile au crescut cu 13%. În luna septembrie, cifra de afaceri a scăzut cu 10,4% față de luna precedentă, cu excepția serviciilor de spălare care au avut o creștere de 2,3%. Comparativ cu 2023, în septembrie 2024, cifra de afaceri a crescut cu 0,9%, datorită activităților de hoteluri și restaurante (+0,1%).
Tesla a eliminat oficial opțiunea de vopsire în fabrică a Cybertruck, care era disponibilă în două culori – negru satinat și alb satinat. Cybertruck a fost promovat pentru caroseria sa din oțel inoxidabil, care nu necesită vopsea pentru protecție, fiind rezistentă la zgârieturi. Totuși, opțiunea de vopsire, indisponibilă încă din ianuarie, a fost acum complet retrasă din configurator. Motivele pot include costul ridicat de 6.000 de dolari, problemele de aprovizionare sau cererea scăzută. Doar 2,5% dintre cei care au făcut precomenzi pentru Cybertruck au finalizat achiziția, sugerând vânzări sub așteptări.
Economia României a înregistrat o creștere de 775% în ultimii 26 de ani, ajungând la un PIB de 320 miliarde euro în 2023. Această evoluție plasează România pe locul doi în regiune, după Polonia. În 1998, PIB-ul era de 37 miliarde euro, iar țara se confrunta cu provocări economice semnificative după căderea comunismului. Investițiile străine au început să curgă începând cu anii 2000, stimulând dezvoltarea economică, deși nu toate au avut succes. Structura PIB-ului s-a schimbat, serviciile reprezentând acum circa 60% din economie, în timp ce agricultura și industria au scăzut semnificativ. Creșterea PIB-ului reflectă, de asemenea, îmbunătățirea nivelului de trai și a oportunităților în România, dar provocarea rămâne alinierea acestei creșteri cu calitatea vieții.
Economia României a crescut cu 775% în ultimii 26 de ani, atingând un PIB de 320 miliarde euro în 2023, plasându-se pe locul doi în regiune, după Polonia. În 1998, PIB-ul era de doar 37 miliarde euro, iar România a pierdut startul economic după căderea comunismului, în timp ce alte țări din regiune au atras investiții străine. Deși s-au înregistrat progrese, România continuă să exporte materie primă și să importe produse finite, ceea ce indică o valoare adăugată mai mică în anumite industrii. În structura PIB-ului, serviciile au câștigat teren, reprezentând acum circa 60% din economie, în timp ce agricultura a scăzut la 4% și industria sub 20%. Creșterea PIB-ului reflectă îmbunătățiri în nivelul de trai și oportunitățile din țară, dar alinierea creșterii economice cu calitatea vieții rămâne o provocare.
Comisia Europeană a trimis o notificare oficială către Apple, exprimându-și îngrijorarea față de blocarea geografică a accesului la servicii. Aceasta se referă la practici ilegale în Uniunea Europeană, care afectează accesul europenilor la platforme precum App Store, iTunes Store și Apple Music. Un exemplu concret este Apple TV+, care nu este disponibil în România, deși funcționează în alte țări europene. Apple are o lună pentru a răspunde și a propune soluții, altfel riscă amenzi de până la 4% din veniturile anuale.
Inflația a crescut la 4,7% în România, după câteva luni de scăderi. Cele mai mari majorări de prețuri s-au înregistrat în rândul serviciilor, care au crescut în medie cu 7,6% față de anul trecut. Serviciile poștale au avut o creștere de 17,8%, iar facturile la apă, salubritate și chiriile au depășit 10%. În ceea ce privește alimentele, legumele și fructele proaspete s-au scumpit cu 14%, iar citricele cu 9%. Deși salariul mediu net a crescut cu 13,8%, economistul Christian Năsulea avertizează că majorările de salarii fără creșterea productivității pot avea efecte negative. BNR estimează o inflație de 3,5% abia la finalul lui 2025.
România se confruntă cu scumpiri la final de an, prețurile crescând semnificativ pentru fructe, legume și servicii. Conform datelor INS, legumele s-au scumpit cu 11%, iar fructele cu 14%. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a subliniat că seceta severă a influențat aceste creșteri. În plus, serviciile, cum ar fi cele poștale și chiriile, au înregistrat, de asemenea, majorări. Christian Năsulea, profesor de economie, a menționat că comercianții au fost nevoiți să ajusteze prețurile din cauza plafonării adaosului comercial. Deși unele produse, precum mălaiul și untul, au avut scăderi de prețuri, analiștii se așteaptă la o continuare a creșterii inflației în următoarele luni, influențată de măsurile economice și salariul minim european.
