Extrema dreaptă din Franţa a anunţat că va vota o moţiune de cenzură împotriva guvernului dacă bugetul propus afectează puterea de cumpărare a cetăţenilor. Lidera partidului de extremă dreaptă, Marine Le Pen, a declarat că această situaţie reprezintă o "linie roşie". Moţiunea ar fi votată în a doua jumătate a lunii decembrie, în contextul în care guvernul condus de Michel Barnier ar putea utiliza articolul 49.3 din Constituţie pentru a adopta bugetul fără vot. Le Pen a criticat, de asemenea, majorarea impozitelor pe energie electrică, considerând-o inadmisibilă. Guvernul actual, format în urma alegerilor anticipate, se confruntă cu o Adunare naţională fragmentată, având dificultăţi în obţinerea unei majorităţi clare.
Salariul mediu net pe economie a crescut cu 13,8% în septembrie 2024 față de aceeași lună din 2023, ajungând la puțin peste 5.200 de lei net, în timp ce inflația a scăzut la 4,6%. Aceasta a dus la un câștig salarial real de 8,8%. În ultimele 12 luni, salariile au continuat să crească, în paralel cu o scădere a inflației. Totuși, perspectivele pentru 2025 sunt îngrijorătoare, având în vedere riscurile de criză economică și modificările legislative, care ar putea influența viitoarele creșteri salariale, în special în contextul menținerii locurilor de muncă.
Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale acestui an și va prezenta fluctuații pronunțate în prima jumătate a anului viitor, conform Băncii Naționale a României (BNR). Deși scumpirile au atins o fază mai puțin intensă, puterea de cumpărare a populației, în special a celor cu venituri mici, rămâne afectată. BNR a menținut rata dobânzii de 6,5% și a aprobat raportul privind inflația, menționând că seceta severă și creșterea prețurilor la mărfuri contribuie la scumpiri. Inflația este așteptată să revină în intervalul țintit abia în 2026, în timp ce efectivul salariaților a stagnat, iar rata șomajului a crescut la 5,5%.
Brașovul ocupă locul 6 în topul județelor din România după puterea de cumpărare, conform unui studiu realizat de compania germană Growth for Knowledge (GfK). Clasamentul este condus de București, urmat de Cluj, Timiș, Ilfov și Sibiu. Media anuală a puterii de cumpărare în România este de 9.092 de euro pe persoană, iar județul Iași se află sub acest prag. De asemenea, puterea de cumpărare a crescut de la 44% din media Uniunii Europene în 2007, la aproape 80% în prezent, deși este la 60% din nivelul Germaniei, conform unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
România a depășit Ungaria în bunăstare economică, conform declarațiilor din Parlamentul maghiar, unde premierul Viktor Orban a fost atacat de opoziție. Parlamentarul socialist Imre Komjáthi a subliniat că românii și slovacii au avansat economic, în timp ce Orban a replicat ironic că cei care cred că România este mai bine ar trebui să se mute acolo. România a atins un PIB/capita de 78% din media UE, în creștere semnificativă față de acum 10 ani. De asemenea, un studiu recent arată că un locuitor din București dispune de peste 18.500 de euro anual pentru cheltuieli, semn că standardul de viață se apropie de cel din vestul Europei. Totuși, la nivel național, puterea de cumpărare medie este de aproximativ 9.100 de euro pe an, iar în multe zone există dificultăți financiare.
Gabriel Melniciuc, CEO al Spartan, avertizează că puterea de cumpărare a românilor va atinge un minim istoric în 2025. Creșterea segmentului de restaurante rapide (QSR) în România, care a crescut cu 124% în 2023, se va confrunta cu provocări majore, inclusiv concurența neloială prin nefiscalizare și lipsa forței de muncă calificate. Melniciuc subliniază că, deși românii au un apetit crescut pentru noutate, calitatea devine un criteriu esențial în alegerile lor. Compania Spartan, care are în prezent 69 de restaurante, își propune să ajungă la 100 de locații în următorii trei ani și va aduce mai mulți muncitori din Sri Lanka pentru a face față deficitului de personal. În ciuda provocărilor, Melniciuc este optimist că din 2026 piața va începe să crească.
PSD promite că în următorii 5 ani România va depăși Polonia ca putere economică și va ajunge la media UE în ceea ce privește puterea de cumpărare. Printre măsurile propuse se numără menținerea impozitelor actuale și reducerea acestora pentru salariile mici. De asemenea, PSD intenționează să investească 10 miliarde de euro în scheme de ajutor de stat pentru a sprijini industriile de înaltă tehnologie și va înființa tribunale specializate în litigii comerciale. Aceste angajamente vin în contextul unui deficit bugetar prognozat de 7,9% din PIB, ceea ce impune măsuri de austeritate pentru a asigura stabilitatea economică.
Puterea de cumpărare a locuitorilor din Bucureşti a ajuns la media Uniunii Europene, cu un venit anual de 18.580 de euro, dublu faţă de media naţională. Această situaţie subliniază discrepanţa economică dintre capitală şi restul ţării, unde doar zece judeţe, printre care Cluj, Timiş şi Ilfov, au un nivel de trai peste media naţională. În contrast, România se află pe locul 32 în Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, cu o medie de 9.092 de euro, iar polarizarea economică continuă să se adâncească.
Puterea de cumpărare a românilor a ajuns la 9.092 de euro pe an, reprezentând 48,4% din media europeană, conform studiului NIQ GfK. România ocupă locul 33 din 42 de țări, înregistrând o scădere față de anul trecut. În contrast, Liechtenstein se află pe primul loc cu 70.180 de euro pe cap de locuitor, iar Ucraina se situează la coada clasamentului, cu doar 2.878 de euro. Media europeană a puterii de cumpărare a crescut cu 3,9%, atingând 18.768 de euro, iar Marea Britanie a urcat trei locuri în clasament, ajungând pe locul șapte.
