Cadourile oferite profesorilor de sărbători au devenit extrem de costisitoare; bijuterii cu pietre prețioase, genți de lux și chiar vacanțe sunt acum printre darurile dorite de părinți. Această tendință a generat nemulțumiri în rândul familiilor care nu își permit astfel de cheltuieli, provocând discuții aprinse pe grupurile online. De exemplu, într-o clasă cu 24 de elevi, fiecare contribuind cu 100 lei, se strâng 2.400 lei, iar în școlile cu părinți înstăriți, suma poate ajunge la 500 lei per elev. Autoritățile subliniază că profesorii nu ar trebui să primească cadouri scumpe, ci doar daruri simbolice.
Cadourile pentru profesori de sărbători au devenit extrem de costisitoare, cu bijuterii din aur, genți de lux și chiar vacanțe incluse în lista darurilor. Tot mai mulți părinți își doresc să ofere cadouri impresionante, ceea ce generează tensiuni în comunitățile școlare, în special pentru familiile cu resurse financiare limitate. Discuțiile pe grupurile de părinți sunt tot mai frecvente, unii sugerând cadouri precum mașini de spălat sau vouchere de cumpărături. Autoritățile subliniază că profesorii nu ar trebui să primească cadouri scumpe, ci doar daruri simbolice, pentru a evita presiunea asupra părinților.
Ministra Educației din Franța, Anne Genetet, a reacționat ferm la afirmațiile fostului președinte Nicolas Sarkozy, care a susținut că profesorii lucrează doar șase luni pe an și 24 de ore pe săptămână. Genetet a subliniat că munca profesorilor este intensă și se desfășoară în condiții dificile. Comentariile lui Sarkozy, care a sugerat că sistemul educațional este supradimensionat, au generat critici din partea sindicatelor și politicienilor, inclusiv liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, care le-a catalogat drept un gest de dispreț față de profesori. Primarul din Montpellier, Michaël Delafosse, a adăugat că este nevoie de o mai bună apreciere a muncii cadrelor didactice.
Peste 3.000 de profesori au semnat o petiție prin care cer ministerelor Educației, Muncii și Familiei ca bursele sociale să fie gestionate de serviciile de asistență socială. Aceștia solicită transferarea responsabilității de întocmire și gestionare a dosarelor pentru bursele sociale de la diriginți și învățători către angajații serviciilor de asistență socială. Semnatarii consideră că această schimbare va îmbunătăți calitatea educației și eficiența administrării burselor, eliberând cadrele didactice de sarcini birocratice care le consumă timpul și energia. În prezent, profesorii sunt nevoiți să se ocupe de formalități care ar putea fi gestionate mai eficient de personal specializat, ceea ce le afectează activitatea didactică.
Salariile profesorilor vor ajunge la 15.000 lei lunar pentru cei cu vechime și 11.000 lei pentru debutanți. Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că aceste creșteri vor avea loc în urma unei majorări de 50% în ultimul an și că se preconizează o nouă creștere pentru a atinge paritatea cu salariile medicilor. Deși salariile au crescut semnificativ, numărul de profesori tineri rămâne mic, cu doar 1 din 10 profesori având sub 30 de ani. De asemenea, salariul unui profesor debutant a crescut recent de la 2.500 lei la 4.300 lei lunar. Aceste schimbări vin în contextul grevelor din vara anului 2023 și al unei penurii de cadre didactice în anumite discipline. Ministerul Educației a anunțat că salariile vor continua să crească, cu scopul de a atrage mai mulți tineri în învățământ.
Finlanda a implementat o reformă educațională radicală acum 44 de ani, axată pe formarea profesorilor în universități. Această abordare a dus la un sistem educațional de succes, unde toți dascălii au studii superioare și autonomie în predare. În contrast, România se confruntă cu un număr mare de profesori suplinitori și lipsa unor politici coerente pentru îmbunătățirea educației. Deși ministrul Educației, Ligia Deca, a propus un masterat didactic cu o componentă practică, implementarea rămâne incertă. ONG-uri precum Teach for România încearcă să umple golurile din educație, dar fără o strategie națională, reformele rămân insuficiente. Finlanda a desființat inspectoratele școlare, reducând birocrația și crescând eficiența, un model pe care România ar trebui să-l considere.
Elevii pot încasa până la 8.000 de lei de la stat în urma unei propuneri a Ministerului Educației, care vizează majorarea sprijinului pentru masă și cazare la competițiile școlare. Proiectul prevede 200 de lei pe zi pentru fiecare elev și profesor, precum și stimulente financiare pentru premiile obținute la olimpiadele naționale și internaționale. Cei care se clasează pe primele locuri pot primi între 300 și 1.000 de lei, iar medaliile de aur la competițiile mondiale pot aduce până la 20.000 de lei. De asemenea, profesorii care au contribuit la succesul elevilor vor fi recompensați, iar unitățile de învățământ vor beneficia de fonduri pentru dotări. Elevii de liceu și gimnaziu cu media 9,50 sau mai mare vor primi bursă de merit.
Profesorii își pot verifica cardurile pentru primele de carieră didactică începând de astăzi. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că a început procesul de încărcare a cardurilor cu sumele aferente primelor de carieră pentru personalul didactic și auxiliar. Cadrele didactice vor beneficia de 1500 de lei, în timp ce personalul nedidactic va primi 500 de lei. Acest sprijin financiar, provenit din fonduri europene, subliniază angajamentul României de a susține educația publică, având ca scop modernizarea și eficientizarea sistemului educațional.
Profesorii de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe cer condiții mai bune pentru elevi. Aceștia se confruntă cu săli de clasă neîncălzite și insalubre, întrucât lucrările de renovare, începute în octombrie 2020, nu au fost finalizate. Profesorii acuză lipsa materialelor didactice și a echipamentelor necesare, fiind nevoiți să predea în condiții precare, în cinci locații diferite. Directoarea școlii, Luminița Costea, subliniază dificultățile întâmpinate, menționând că nu există laboratoare și că toate activitățile administrative sunt înghesuite într-un singur birou. Autoritățile locale au raportat nereguli în procesul de reabilitare, iar constructorul a refuzat să predea șantierul, invocând neplata pentru lucrările efectuate.
