ACTUALITATE
Publicat acuma 12 zileEconomia germană a avut o creștere de doar 0,1% în trimestrul trei din 2024
, conform datelor publicate de Institutul de Statistică (Destatis). Aceasta este o revizuire în scădere față de estimarea inițială de 0,2%. După o contracție de 0,3% în trimestrul anterior, consumul gospodăriilor și cheltuielile guvernamentale au crescut cu 0,3% și 0,4%, respectiv, în timp ce investițiile în echipamente au scăzut cu 0,2%. Exporturile au înregistrat o scădere de 1,9%. Economiștii avertizează că, deși Germania a evitat recesiunea în vară, o contracție ar putea apărea în iarnă, iar perspectivele economice pentru anul viitor depind de măsurile pe care le va lua noul Guvern pentru a stimula economia internă, în contextul tensiunilor comerciale cu SUA. Această stagnare a economiei germane este sub media din Uniunea Europeană din 2021 și se preconizează o nouă contracție în 2024.ECONOMIE
Publicat acuma 12 zileIndustria din România, care contribuie cu peste 20% la PIB, se confruntă cu o serie de provocări și oportunități.
Strategia Industrială a României preconizează o dezvoltare pe termen lung, având în vedere contextul geopolitic și tranziția digitală și ecologică. Punctele forte includ o forță de muncă înalt calificată, un mix energetic diversificat și clustere industriale competitive. Totuși, sectorul se confruntă cu amenințări precum declinul demografic, migrația, lipsa unei coordonări unitare între ministere și ineficiența în exploatarea resurselor. De asemenea, IMM-urile au o capacitate redusă de inovare, ceea ce poate afecta competitivitatea pe termen lung. Evaluarea periodică a implementării strategiei va fi esențială pentru adaptarea la schimbările din mediul economic și angajamentele europene.EDUCATIE
Publicat acuma 13 zileEducația în România este garantată de stat, dar modernizarea și performanța se bazează pe donații private.
Procentul din PIB alocat de stat pentru educație plasează România pe o poziție dezavantajoasă, sub Zambia, conform unui raport UNESCO. Elevii români se confruntă cu dificultăți financiare și sunt nevoiți să caute sponsorizări pentru a participa la competiții internaționale. De exemplu, Andreea Răutu, elevă, subliniază necesitatea de a convinge sponsorii din comunitate să investească în educație. Investițiile în modernizarea sălilor de clasă sunt realizate tot din donații, costurile variind între 10.000 și 30.000 de euro. Ciprian Iftimoaei, sociolog, atrage atenția asupra impactului negativ al investițiilor scăzute asupra calității resursei umane și a ocupării pe piața muncii.ECONOMIE
Publicat acuma 14 zileEconomia României continuă să crească, cu un număr record de 42 de companii având afaceri de peste 1 miliard de euro.
Această evoluție se reflectă în raportul Coface CEE Top 500 Ranking, care arată că România a ajuns la 60 de companii în top, depășind Ungaria. Cifra de afaceri totală a acestor firme a crescut cu 44,1% în 2022, ajungând la 112,2 miliarde de euro, iar profitul net a crescut cu 142,5%. România se află pe locul trei în regiune după numărul de companii mari, având potențial de dezvoltare pe piețele externe. Creșterea puterii de cumpărare și bogăția resurselor sunt factori cheie în atragerea investitorilor. Totuși, România mai are mult de parcurs pentru a ajunge la nivelul Poloniei, lider regional, care are o economie mai dezvoltată.ACTUALITATE
Publicat acuma 14 zileRomânia a înregistrat cea mai mare creștere a PIB și a salariului mediu din regiune,
însă acest avans nu s-a tradus în îmbunătățiri semnificative ale calității vieții. Conform datelor ONU, România are cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din regiune, iar 40% din populație nu are acces la rețeaua de canalizare. Deși PIB-ul pe cap de locuitor a depășit media Ungariei, o treime din populație se încălzește cu lemne, iar 54% din români locuiesc în mediul rural. Aceste discrepante între creșterea economică și condițiile de trai reflectă o realitate complexă, în care progresele sunt inegale pe teritoriul țării.ECONOMIE
Publicat acuma 16 zileEconomia României a înregistrat o creștere de 775% în ultimii 26 de ani, ajungând la un PIB de 320 miliarde euro în 2023.
Această evoluție plasează România pe locul doi în regiune, după Polonia. În 1998, PIB-ul era de 37 miliarde euro, iar țara se confrunta cu provocări economice semnificative după căderea comunismului. Investițiile străine au început să curgă începând cu anii 2000, stimulând dezvoltarea economică, deși nu toate au avut succes. Structura PIB-ului s-a schimbat, serviciile reprezentând acum circa 60% din economie, în timp ce agricultura și industria au scăzut semnificativ. Creșterea PIB-ului reflectă, de asemenea, îmbunătățirea nivelului de trai și a oportunităților în România, dar provocarea rămâne alinierea acestei creșteri cu calitatea vieții.ECONOMIE
Publicat acuma 16 zileRomânia traversează o perioadă economică remarcabilă, contrar percepției generale de pesimism
; analiza realizată de Csaba Balint, membru al Consiliului de administrație al BNR, subliniază că, deși crizele globale și accentul pe negativitate în media pot distorsiona realitatea, indicatorii economici sugerează o avansare semnificativă. Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la 25% la aproape 80% din media UE în ultimele două decenii. Totuși, inegalitățile regionale persistă, cu județe ca Brașov, Timiș și Cluj având performanțe superioare, în timp ce altele rămân în urmă, evidențiind o realitate economică complexă.ECONOMIE
Publicat acuma 16 zileRomânia traversează o perioadă economică remarcabilă, considerată de mulți ca o adevărată epocă de aur.
Indicatorii economici arată o creștere accelerată a PIB-ului pe cap de locuitor, care a ajuns de la 25% la aproape 80% din media Uniunii Europene în ultimele două decenii. Totuși, inegalitățile regionale persistă, iar diferențele economice între județe sunt semnificative, cu Bucureștiul având un PIB de 280% din media națională. Integrarea europeană a fost esențială pentru acest progres, oferind acces la fonduri și oportunități de investiții. Totuși, provocările de sustenabilitate și disparitățile regionale rămân teme importante de discuție. În concluzie, România se află într-un punct favorabil, dar drumul către o bunăstare uniformă necesită eforturi continue.ECONOMIE
Publicat acuma 16 zileEconomia României a crescut cu 775% în ultimii 26 de ani, atingând un PIB de 320 miliarde euro în 2023
, plasându-se pe locul doi în regiune, după Polonia. În 1998, PIB-ul era de doar 37 miliarde euro, iar România a pierdut startul economic după căderea comunismului, în timp ce alte țări din regiune au atras investiții străine. Deși s-au înregistrat progrese, România continuă să exporte materie primă și să importe produse finite, ceea ce indică o valoare adăugată mai mică în anumite industrii. În structura PIB-ului, serviciile au câștigat teren, reprezentând acum circa 60% din economie, în timp ce agricultura a scăzut la 4% și industria sub 20%. Creșterea PIB-ului reflectă îmbunătățiri în nivelul de trai și oportunitățile din țară, dar alinierea creșterii economice cu calitatea vieții rămâne o provocare.EDUCATIE
Publicat acuma 16 zileCheltuielile pentru educație în România sunt printre cele mai mici din lume
, conform unui raport recent al UNESCO. În 2023, țara a investit doar 3.3% din produsul intern brut (PIB), reprezentând 8.1% din cheltuiala publică guvernamentală. Această alocare plasează România pe locul 123 din 171 în clasamentul global al cheltuielilor pentru educație raportate la PIB și pe locul 156 în ceea ce privește cheltuiala publică generală. De asemenea, România se angajase, prin Declarația Incheon din 2015, să aloce între 4% și 6% din PIB pentru educație până în 2030, ceea ce subliniază un deficit semnificativ în actuala politică educațională.ECONOMIE
Publicat acuma 17 zileCristian Păun
atrage atenția asupra unei posibile recesiuni economice în România, evidențiind o scădere a PIB-ului în primul trimestru cu 0,4% și o creștere modestă de 0,1% în al doilea trimestru, conform datelor INS. Profesorul subliniază că, în comparație cu trimestrul al treilea din 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,2%, sugerând o stagnare îngrijorătoare. Păun critică actuala direcție economică a Guvernului, comparând România de astăzi cu un "tigru" transformat într-o "pisică pricăjită". El recomandă ca, în acest context, să nu se modifice impozitele la începutul anului, pentru a evita o deteriorare și mai mare a situației economice.ECONOMIE
Publicat acuma 18 zileEconomia Regatului Unit a suferit o contracție de 0,1% în septembrie,
după o creștere modestă de 0,2% în luna precedentă, conform Oficiului Național de Statistică. Pe parcursul trimestrului trei, PIB-ul a crescut cu doar 0,1%, sub estimările economiștilor care anticipau o expansiune de 0,2%. Sectorul serviciilor a avansat cu 0,1%, în timp ce construcțiile au crescut cu 0,8%, iar producția a scăzut cu 0,2% în septembrie. Aceste date vin pe fondul unei inflații reduse, de 1,7%, ceea ce a determinat Banca Angliei să reducă dobânda cheie la 4,75%. Ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, a exprimat nemulțumire față de cifrele economice, subliniind angajamentele guvernului pentru stimularea economiei. Analiștii avertizează asupra fragilității economiei și riscurilor externe, cum ar fi tensiunile geopolitice, care ar putea afecta perspectivele de creștere viitoare. Deși stagnarea a fost observată recent, se așteaptă o revenire în trimestrele următoare, pe măsură ce efectele inflației scad. Totuși, o nouă reducere a ratei dobânzii este considerată improbabilă de către analiști, având în vedere riscurile inflaționiste și incertitudinile globale.ACTUALITATE
Publicat acuma 19 zileEurostat a raportat o scădere de 2,6% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană în trimestrul II din 2024.
În aceeași perioadă, PIB-ul UE a crescut cu 1% față de anul anterior. Cele mai mari reduceri ale emisiilor au fost înregistrate în sectoarele de furnizare a energiei electrice și gaze naturale, cu o scădere de 12,1%, și în gospodării, cu 4,2%. În total, 19 state membre au raportat scăderi ale emisiilor, în timp ce România, alături de alte șase țări, a înregistrat o creștere. Cele mai semnificative reduceri au fost observate în Țările de Jos (-9,1%) și Bulgaria (-6,3%).ACTUALITATE
Publicat acuma 19 zileEmisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană au scăzut cu 2,6% în T2 2024, ajungând la 790 milioane tone echivalent CO2.
Conform Eurostat, în aceeași perioadă, PIB-ul UE a crescut cu 1%. Cele mai mari reduceri ale emisiilor au fost înregistrate în sectorul energiei electrice și gazelor naturale (minus 12,1%) și în gospodării (minus 4,2%). În total, 19 state membre au raportat scăderi, în timp ce emisiile au crescut în Suedia, Cipru, Malta, Lituania, Grecia, România, Luxemburg și Slovenia. Cele mai semnificative reduceri au fost în Ţările de Jos (minus 9,1%) și Bulgaria (minus 6,3%).ECONOMIE
Publicat acuma 19 zile
