Acuzațiile de agresiune sexuală aduse lui Pete Hegseth, favorit pentru funcția de secretar al apărării, ar putea afecta numirea sa. Potrivit unui document de 22 de pagini publicat de procuratura din Monterey, o femeie susține că Hegseth a agresat-o sexual, împiedicând-o să părăsească camera și luându-i telefonul. Hegseth afirmă că interacțiunea a fost consensuală și că era sub influența alcoolului. Femeia a raportat incidentul la spital după patru zile, iar camerele de supraveghere au surprins momentele petrecute împreună. Deși nu au fost formulate acuzații penale, detaliile incidentului ar putea pune în pericol cariera lui Hegseth, având în vedere contextul mișcării #MeToo.
Ministrul chinez al apărării, Dong Jun, a refuzat o întâlnire cu șeful Pentagonului, Lloyd Austin, în cadrul reuniunii ASEAN-Plus din Laos. Această decizie a fost considerată „nefericită” de către Austin, care a subliniat importanța dialogului între cele două mari puteri pentru stabilitatea regională. Deși astfel de întâlniri au avut loc anterior, China a ales să nu participe la această ocazie, lăsând deschisă întrebarea motivelor din spatele refuzului. Austin a menționat că, deși acest incident nu are implicații pe termen lung, comunicarea între armatele celor două țări este esențială, mai ales în contextul tensiunilor legate de Taiwan. În trecut, cei doi oficiali s-au întâlnit pentru a discuta subiecte sensibile, dar și pentru a menține canalele de comunicare deschise.
Pentagonul a declarat că nu există dovezi că Rusia ar pregăti un atac nuclear asupra Ucrainei, în ciuda anunțului președintelui Vladimir Putin privind modificarea doctrinei nucleare a Rusiei. Secretarul de presă adjunct, Sabrina Singh, a afirmat că retorica folosită de Putin este similară cu cea din ultimii doi ani și servește drept avertisment pentru Occident. Singh a subliniat că implicarea trupelor dintr-o țară terță de către Rusia reprezintă o escaladare, iar SUA vor continua să sprijine Ucraina cu resursele necesare. De asemenea, Biden a aprobat livrarea de mine antipersonal pentru Ucraina, care vor fi utilizate pe terenul de luptă. Putin a actualizat politica de descurajare nucleară, stipulând că un atac din partea unui stat non-nuclear, susținut de o putere nucleară, va fi considerat un atac asupra Rusiei.
Rusia își adaptează strategia militară în urma autorizării de către SUA a folosirii rachetelor ATACMS de către Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat relocarea bazelor aeriene pentru a evita impactul atacurilor ucrainene, având în vedere că aceste rachete pot lovi ținte aflate la 300 de kilometri distanță. Purtătoarea de cuvânt adjunctă a Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că, în ciuda acestei mutări, Ucraina poate continua să utilizeze drone pentru a ataca depozitele de arme rusești. Această decizie a fost luată pe fondul desfășurării de trupe nord-coreene la granița Ucrainei și a fost anticipată de Kiev, care cerea de multă vreme accesul la aceste rachete pentru a intensifica atacurile în interiorul Rusiei. Această situație ridică noi întrebări cu privire la escaladarea conflictului și la răspunsurile Moscovei.
Rusia a relocat bazele aeriene pentru a evita rachetele ATACMS, conform Pentagonului. Această decizie survine în contextul în care forțele ucrainene vor putea utiliza rachetele tactice cu rază lungă de acțiune, autorizate de administrația Biden. Purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, a explicat că aerodromurile rusești au fost mutate în afara razei de acțiune a rachetelor, capabile să lovească ținte aflate la 300 de kilometri distanță. Deși acest lucru se întâmplă, Ucraina continuă să utilizeze drone pentru atacuri, demonstrând eficiență în folosirea tehnologiilor autohtone. Decizia de a permite Ucrainei să folosească rachetele a fost luată într-un moment în care Rusia desfășoară trupe nord-coreene la granița Ucrainei.
Aproximativ 11.000 de militari nord-coreeni au fost transferați în regiunea Kursk, Rusia, și sunt pregătiți să participe la lupte directe împotriva armatei ucrainene. Pentagonul a confirmat această desfășurare, considerând Coreea de Nord un stat cobeligerant în conflictul cu Ucraina. Deși nu există dovezi că alte trupe nord-coreene sunt trimise în Rusia, oficiali americani avertizează că situația ar putea evolua. În acest context, SUA au permis Ucrainei să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ataca ținte în interiorul Rusiei, o decizie luată în urma mobilizării soldaților nord-coreeni. Armata rusă înregistrează pierderi semnificative, cu 1.200 de soldați uciși sau răniți zilnic, în timp ce militarii ucraineni continuă incursiunile în Kursk.
Veteranul Robert O'Neill, cel care l-a ucis pe Osama bin Laden, laudă numirea lui Pete Hegseth la conducerea Pentagonului. O'Neill consideră că Hegseth, cu experiența sa în misiuni de luptă în Afganistan și Irak, este o alegere excelentă, având în vedere că nu provine din sistemul guvernamental tradițional. Alți foști militari împărtășesc aceeași opinie, apreciind abordarea sa proaspătă. Cu toate acestea, anunțul a generat o reacție negativă în rândul angajaților de carieră din Pentagon, care se tem de lipsa de experiență guvernamentală a lui Hegseth și de posibilele epurări din rândul liderilor militari. De asemenea, există îngrijorări legate de planurile lui Trump de a crea un "consiliu războinic" care să elimine generalii considerați nepotriviți. În ciuda controversei, unii oficiali văd numirea ca pe o oportunitate de a îmbunătăți relațiile între conducerea Pentagonului și soldați, iar Hegseth ar putea aduce o mai bună comunicare în structura militară.
Elon Musk vrea să reducă cheltuielile la Pentagon prin revizuirea modelului de contractare, trecând de la contractele „cost-plus” la cele cu preț fix. Bugetul Departamentului Apărării pentru 2024 este de 841 de miliarde de dolari, iar Musk propune crearea unui nou departament, „Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală” (DOGE), care ar putea oferi sfaturi lui Donald Trump. Musk a criticat contractele tradiționale, care permit depășiri de costuri, și sugerează că un sistem cu preț fix ar putea îmbunătăți eficiența. Totuși, experții avertizează că acest model ar putea favoriza companiile mici și ar putea afecta calitatea produselor de apărare. De asemenea, se subliniază riscurile de a reduce bugetul într-un sector deja criticat pentru gestionarea ineficientă a resurselor.
Raportul Pentagonului evidențiază că din cele 767 de cazuri de fenomene anormale neidentificate (UAP) raportate în ultimul an, doar aproximativ 300 au explicații științifice. Dintre acestea, majoritatea incidentelor sunt asociate cu baloane, păsări, avioane, drone sau sateliți, inclusiv constelația Starlink. În ciuda lipsei de explicații pentru multe dintre cazuri, experții subliniază că nu există dovezi care să sugereze o origine extraterestră. Raportul include și incidente anterioare, iar Congresul SUA a cerut o transparență sporită în acest domeniu, ceea ce a condus la realizarea unor analize regulate de către Pentagon.
În ultimul an, Pentagonul a primit 1.652 de raportări de OZN-uri la nivel mondial, dintre care 757 au fost realizate între mai 2023 și iunie 2024. Cu toate acestea, specialiștii nu au găsit dovezi ale activității extraterestre. Biroul de soluționare a anomaliilor din SUA (AARO) investighează aceste incidente, dar majoritatea au fost identificate ca fiind baloane, păsări sau sateliți. Totuși, 21 de cazuri rămân inexplicabile, iar unele observații au avut loc în apropierea bazelor militare, ceea ce ridică semne de întrebare. Jon Kosloski, directorul AARO, a subliniat importanța investigării acestor cazuri cu rigoare științifică, afirmând că nu există dovezi de activitate extraterestră până în prezent.
