Statui de eroi și scandaluri diplomatice au marcat istoria României, în special prin figurile lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare. Mihai Viteazul a beneficiat de un cult al eroului unificator, iar statuia sa a fost inaugurată în 1874, în ciuda opoziției Porții Otomane. În 1883, statuia lui Ștefan cel Mare a fost dezvelită la Iași, dar un discurs al senatorului Petre Grădișteanu a provocat un scandal diplomatic cu Austro-Ungaria, care a amenințat cu ruperea relațiilor. Incidentul a fost rezolvat, contribuind la încheierea Tratatului secret cu Tripla Alianță.
Vasalitatea a fost o strategie diplomatică esențială pentru domnitorii români. Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul au acceptat vasalitatea ca un compromis necesar în fața unor adversari mai puternici. Mircea cel Bătrân a recunoscut vasalitatea față de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, în timp ce Alexandru cel Bun a încheiat un tratat similar cu Polonia. Ștefan cel Mare a apelat la vasalitate pentru a-și consolida puterea, obținând sprijin în confruntările cu turcii și tătarii. Mihai Viteazul a acceptat vasalitatea față de Sigismund Bathory, asigurându-și astfel ajutorul în lupta împotriva otomanilor. Deși vasalitatea era percepută ca o rușine, în realitate, ea a adus beneficii semnificative și a demonstrat abilitatea de a negocia în condiții dificile.
Un accident grav a avut loc duminică dimineață în Piatra-Neamț, unde doi bătrâni au fost loviți pe o trecere de pietoni. Incidentul s-a petrecut pe strada Mihai Viteazul, când un bărbat de 79 de ani și o femeie de 74 de ani traversau strada. O șoferiță de 53 de ani, venind din direcția Girov, i-a surprins și i-a accidentat. Victimele au fost transportate de urgență la spital, dar bărbatul a decedat din cauza rănilor severe. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și vătămare corporală, iar șoferița a fost testată etilotest, rezultatul fiind negativ.
Intrarea triumfală a domnitorului Mihai Viteazul în Alba Iulia, în toamna anului 1599, marchează un moment de apogeu în istoria românească, în care Mihai reușește să controleze politic Țara Românească și Transilvania. Deși a fost întâmpinat cu ovații de către arhiepiscopul catolic și stările privilegiate, realitatea era că nemeșii maghiari și burghezii sași nu împărtășeau aceeași bucurie. Mihai a intrat în cetate cu scopul de a-și consolida puterea, dar a întâmpinat opoziție din partea stărilor privilegiate, nefiind capabil să construiască un sentiment național unitar. În ciuda reușitelor sale, precum construirea unei catedrale ortodoxe, Mihai a fost nevoit să facă față tensiunilor interne și externe, iar visurile sale de unificare au fost spulberate de realitățile politice ale vremii. La finalul anului 1600, Mihai se considera domnitor al celor trei țări, dar provocările și nemulțumirile persistau, iar soarta sa era incertă.
Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, își compară cariera cu cea a lui Mihai Viteazul și îndeamnă alegătorii să-l susțină pe Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale. Dumitrel, aflat în fruntea CJ din 2005, a postat un videoclip în care afirmă că a fost primit în Alba ca domnitorul istoric și își roagă susținătorii să-l voteze pe Ciucă, subliniind realizările acestuia ca prim-ministru. De asemenea, Gabriel Pleșa, primarul Alba Iulia, a adus și el un mesaj de susținere pentru Ciucă, evidențiind colaborarea fructuoasă avută în proiectele de dezvoltare ale orașului. Dumitrel se pregătește să candideze și pentru funcția de senator pe listele PNL.
