Bolile de inimă sunt influențate de factori mai puțin evidenți, precum constipația și depresia. Recent, cercetările au arătat că constipația, în special în combinație cu hipertensiunea arterială, poate tripla riscul de infarct. Un studiu din 2023 a evidențiat o legătură între constipație și fibrilația atrială, arătând că persoanele afectate au un risc de două până la trei ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral. De asemenea, depresia contribuie la creșterea riscurilor cardiovasculare prin influențarea comportamentelor de sănătate și a tensiunii arteriale. Bacteriile din parodontoză pot provoca inflamații arteriale, iar istoricul familial joacă un rol semnificativ în riscurile de boli de inimă. Este esențial să se monitorizeze acești factori pentru a preveni afecțiunile cardiovasculare.
Dieta keto ar putea trata tulburările autoimune, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco. Aceștia au observat că dieta keto stimulează intestinul să producă compuși care reduc simptomele sclerozei multiple (SM) la șoareci. Dieta restricționează carbohidrații și favorizează grăsimile, generând corpuri cetonice care influențează sistemul imunitar. În cadrul studiului, șoarecii care produceau un anumit corp cetonic, β-hidroxibutirat (βHB), au avut simptome mai puțin severe. Acest compus a determinat bacteria intestinală Lactobacillus murinus să producă acid lactic indolic (ILA), care blochează celulele T helper 17, implicate în SM. Rezultatele sugerează o posibilă alternativă de tratament pentru oameni, dar necesită teste suplimentare pentru confirmare.
Cercetările recente arată că microbiomul intestinal reglează hormonii de stres în funcție de ritmurile diurne. Studiul realizat de University College Cork și APC Microbiome Ireland, publicat în Cell Metabolism, demonstrează că microorganismele din intestin influențează răspunsurile hormonale ale organismului la stres, având un impact semnificativ asupra sănătății mintale. Epuizarea microbiotei intestinale duce la o hiperactivare a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, afectând sensibilitatea la stres pe parcursul zilei. Cercetătorii au identificat tulpina de Lactobacillus reuteri ca având un rol crucial în acest mecanism, deschizând calea pentru terapii psihobiotice care ar putea îmbunătăți gestionarea stresului și sănătatea mintală.
