Modificările la Bacalaureat impun liceenilor din România să susțină o probă la Matematică sau o altă disciplină științifică. Această nouă reglementare se va aplica elevilor care vor intra în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026, care vor fi obligați să susțină o probă scrisă la matematică, fizică, chimie sau biologie. Schimbările sunt parte a noilor legi ale Educației, care pun accent pe disciplinele științifice. Chiar și elevii de la profilul uman vor trebui să susțină această probă, care va evalua competențele de bază. Profesorii susțin că matematica dezvoltă gândirea critică și abilități esențiale pentru viață.
Bacalaureatul se schimbă radical! Elevii care vor începe clasa a 9-a în 2025-2026 vor susține obligatoriu o probă la matematică sau științe la examenul de maturitate, conform noilor legi ale educației. Această modificare se aplică tuturor elevilor, indiferent de profil, marcând o uniformizare a cerințelor. În prezent, matematica este obligatorie doar pentru cei de la profilul real. Specialiștii consideră că abilitățile de gândire logică sunt esențiale în viața cotidiană, dar părerile elevilor sunt împărțite, unii considerând că proba este inutilă pentru profilul uman. Educația matematică este văzută ca un instrument util în gestionarea aspectelor financiare ale vieții de zi cu zi.
Răspunsul la testul IQ este -2. Această problemă matematică, 2+2×2-2(2+2), necesită o abordare logică și o bună cunoaștere a ordinii operațiilor. Începem prin a rezolva operația din paranteze, obținând (2+2)=4. Apoi, transformăm exercițiul în 2 + 2 x 2 – 2 x 4. Continuăm cu înmulțirile, rezultând 2 + 4 – 8. În final, adunăm și scădem în ordinea apariției: 2 + 4 - 8, care ne dă -2. Acest tip de exercițiu este util pentru stimularea gândirii logice, mai ales la copii, conform specialiștilor în psihologie.
O nouă probă de Bacalaureat la Matematică va fi obligatorie pentru toți liceenii din Franța începând cu 2026. Anunțul a fost făcut de ministra Educației, Anne Genetet, care a subliniat importanța unei culturi științifice și matematice comune. Proba va avea loc la finalul clasei a XI-a și va contribui la nota finală a examenului de Bacalaureat, începând cu sesiunea din 2027. Genetet a evidențiat că formarea cetățenilor liberi în secolul XXI necesită o educație solidă în domeniul științelor exacte, similară cu cea oferită pentru limba franceză.
Secvența lui Fibonacci este una dintre cele mai cunoscute secvențe matematice, în care fiecare număr este suma celor două precedente. Aceasta începe cu 0 și 1, iar primele 10 numere sunt: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34. Deși asociată cu mituri despre proporții perfecte, istoria sa este mult mai simplă. Numele provine de la matematicianul italian Leonardo Fibonacci, care a popularizat secvența în 1202 în lucrarea „Liber Abaci”, dar mențiuni anterioare există în texte sanscrite din 200 î.Hr. Secvența apare într-o problemă despre reproducerea iepurilor, iar raportul dintre numerele consecutive converge către numărul de aur (phi), observat în natură, dar nu universal aplicabil. Miturile legate de perfecțiunea universală sunt mai degrabă speculații decât fapte dovedite, conform cercetărilor recente.
Nivelul anxietății față de matematică în rândul elevilor români de 15 ani a scăzut semnificativ în ultimul deceniu; conform raportului UNESCO, România se află pe locul trei în lume în acest sens. Datele arată o scădere de 0.22 puncte față de 2012, fiind una dintre cele opt țări care au înregistrat astfel de progrese. România urmează Coreea de Sud și Iordania în clasamentul scăderilor de anxietate, ceea ce sugerează o îmbunătățire a percepției elevilor asupra matematicii. Aceste informații provin din raportul Global education monitoring report, 2024/5, publicat recent.
Ovidiu Călin, matematician român, a avut o carieră impresionantă, activând în cele mai prestigioase universități din lume. Invitat în podcastul „Esențial”, el a povestit despre parcursul său, începând cu Universitatea din București, continuând cu bursa de studii la University of Toronto, și ajungând să scrie o carte unică despre inteligența artificială bazată pe matematică. Călin a subliniat importanța AI în viitorul societății, discutând despre evoluțiile din domeniu și despre cum matematica este esențială în acest context. De asemenea, a menționat provocările întâmpinate ca român în mediul academic din Canada și SUA, dar și realizările sale, inclusiv experiența de visiting professor la Princeton University. Cartea sa despre deep learning este destinată studenților la master și doctorat, având un impact semnificativ în cercetarea AI.
Universitatea din Oradea a intrat pentru prima dată în Clasamentul internațional Shanghai Global Ranking of Academic Subjects, dedicat specializării Matematică. Acesta este un top prestigios în care au fost incluse doar șapte universități din România, printre care și Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj și Universitatea București. Clasamentul a evaluat 1.900 de universități din 96 de țări, folosind criterii precum calitatea educației și cercetării. Prorectorul Sanda Filip a subliniat impactul acestui rezultat asupra vizibilității și reputației Universității din Oradea la nivel global. Rectorul Constantin Bungău a adăugat că instituția va continua să se dezvolte în cercetare și educație, contribuind semnificativ la peisajul academic.
România își extinde prezența în clasamentul internațional Shanghai Ranking 2024 după domenii de studiu, având 22 de apariții față de 19 anul trecut, deși nu este reprezentată în top 1000 general. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a reușit să se claseze în top 100 internațional la Matematică, ocupând locul 76-100, în timp ce alte universități românești apar pentru prima dată în domeniile Economie și Psihologie. În total, 7 universități românești sunt incluse în clasamentul pentru Matematică, ceea ce denotă o îmbunătățire a performanțelor academice în acest domeniu.
O elevă de 17 ani din China, Jiang Ping, a fost prinsă trișând la un concurs internațional de matematică, ceea ce a stârnit controverse în jurul abilităților sale. Aceasta, studentă la o școală profesională din Jiangsu, a obținut locul 12 în calificările organizate de Alibaba, devenind rapid o senzație mediatică. Însă, organizatorii au confirmat că Jiang a încălcat regulile, primind ajutor de la profesorul ei, care a fost și concurent. Deși a fost lăudată pentru realizările sale, rezultatele finale au arătat că nici ea, nici profesorul nu au câștigat. Criticile asupra sistemului educațional chinez s-au intensificat, punând în discuție sprijinul acordat elevilor din instituții mai puțin prestigioase. Jiang a devenit subiect de discuție, iar mulți au cerut responsabilizarea profesorului pentru implicarea sa.
