Românii, în special cei vârstnici, pierd bani economisind în cash, deoarece inflația afectează puterea de cumpărare. Majoritatea gospodăriilor din România, 57%, preferă să păstreze banii acasă, în loc să-i depună în bănci, de teama comisioanelor și a cozilor. Suma medie economisită lunar a crescut la 1.536 lei, dar mulți nu știu să investească corect. De asemenea, există o confuzie între fondul de economii și cel de urgență, care ar trebui să fie echivalentul a șase salarii. Sondajul realizat de IRES arată că bărbații economisesc mai mult decât femeile, iar tinerii preferă metodele moderne de economisire.
Circa 60% dintre românii care economisesc preferă să își păstreze banii în numerar, conform unui sondaj realizat de IRES pentru Kruk România. Această preferință variază semnificativ între regiuni, moldovenii având o apetență de 70% pentru cash, în contrast cu bănățenii și ardelenii, care preferă economiile în numerar în proporție de 54%. De asemenea, analiza pe grupe de vârstă arată că 64% dintre persoanele cu vârste între 56-65 de ani aleg să își țină economiile în numerar, iar 56% dintre tinerii de 18-35 de ani au aceeași preferință. Un alt studiu IRES a relevat că 4,4 milioane de români nu au conturi curente, ceea ce limitează opțiunile de economisire.
Aproape jumătate dintre românii care au datorii consideră că Guvernul este responsabil pentru restanțele lor. Conform Barometrului Datoriilor 2024, realizat de IRES în parteneriat cu KRUK România, 10% dintre respondenți afirmă că veniturile nu le ajung nici pentru necesitățile de bază, în timp ce 4% se declară fără restricții financiare. Majoritatea românilor se concentrează pe cheltuieli esențiale, iar economiile medii au crescut la 1.536 lei lunar. Totuși, doar 20% dispun de fonduri de urgență pentru cheltuieli neprevăzute. De asemenea, doar 42% dintre români își planifică bugetul lunar, iar utilitățile, sănătatea și produsele alimentare sunt priorități în bugetele gospodăriilor. Studiul subliniază necesitatea educației financiare pentru o gestionare mai eficientă a resurselor.
Manelele sunt genul muzical preferat de românii cu venituri mici și educație redusă. Studiul Barometrul de consum cultural 2023, realizat de IRES, arată că 15% dintre români ascultă manele, în special bărbați cu vârste între 35 și 50 de ani din mediul rural. Consumatorii acestui gen muzical au venituri sub 2.500 de lei pe lună, evită activitățile culturale precum cinematografele sau teatrele și preferă să socializeze cu prietenii. De asemenea, ei au un nivel scăzut de interacțiune cu oferta culturală publică și citesc rar cărți, preferând emisiunile de divertisment la televizor. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.035 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,1%.
Barometrul de Consum Cultural 2023 arată o creștere a participării românilor la activități culturale față de 2022. 45% dintre respondenți au vizitat un muzeu sau o expoziție, iar 34% au mers la cinematograf cel puțin o dată în acest an. De asemenea, 67% au vizitat monumente istorice, comparativ cu 59% în 2022. Totuși, participarea la spectacole de teatru rămâne scăzută, cu doar 25% dintre respondenți participând la astfel de evenimente. Studiul evidențiază și impactul platformelor de streaming, utilizate de 53% dintre respondenți. Directorul de cercetare, Dr. Anda Becuț Marinescu, subliniază că obstacolele în calea consumului cultural includ accesibilitatea și educația culturală. Sondajul a fost realizat de IRES pe un eșantion de 1035 de persoane, având o marjă de eroare de +/-3,1%.
34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, conform Barometrului de Consum Cultural, care va fi prezentat marți în prezența ministrului Culturii, Raluca Turcan. Deși numărul celor care frecventează cinematografele se apropie de nivelurile anterioare pandemiei, doar 10% dintre cei chestionați sunt consumatori fideli. În privința vizionării filmelor, 53% dintre respondenți utilizează platforme de streaming, iar 29% practică „binging”, ceea ce reflectă o preferință pentru consumul de conținut în serie. Studiul, realizat de IRES, a implicat un eșantion de 1.035 de persoane, având o marjă de eroare de +/-3,1%.
Tinerii din România se confruntă cu îngrijorări semnificative legate de viitorul lor profesional. Conform unui sondaj realizat de IRES, principalele probleme care îi frământă pe tineri sunt lipsa oportunităților pe piața muncii (15%) și calitatea slabă a educației (14%). Aceștia se simt frustrați de dificultățile de a găsi locuri de muncă bine plătite, în contextul inflației și creșterii prețurilor. De asemenea, 13% dintre respondenți sunt îngrijorați de consumul de droguri și alcool, iar presiunile sociale negative contribuie la anxietatea tinerilor. Ioana Necula, fondatoarea Genesis College, subliniază că educația trebuie să se adapteze nevoilor actuale ale tinerilor, care sunt inteligenți și dornici de succes. Sondajul a inclus 800 de respondenți cu vârste între 18 și 35 de ani.
11% dintre români folosesc doar numerar în tranzacții, o scădere față de 13% în 2022, conform cercetării „Sistemul bancar în percepția românilor” realizată de IRES pentru Asociația Română a Băncilor. Procentul celor care utilizează carduri a crescut cu 37%, iar 32% folosesc atât cardul, cât și numerarul. De asemenea, 37% dintre companii folosesc aplicații de Mobile Banking, iar gradul de incluziune financiară a crescut la 71%. Totuși, 41% dintre firme nu plătesc salariile pe card, iar 34% din români nu au încredere în bănci, ceea ce contribuie la preferința pentru numerar.
Digitalizarea în banking este în plină expansiune; aproape 60% din populația inclusă financiar și 90% dintre firme efectuează plăți prin internet sau mobile banking. Conform cercetării realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor (ARB), gradul de incluziune financiară a depășit 70% în rândul adulților din România. În 2024, ponderea persoanelor care efectuează plăți electronice a crescut cu 11 puncte procentuale față de anul precedent, iar utilizarea zilnică a aplicațiilor de mobile banking de către companii a ajuns la 37%.
