Referendumul din București, programat pe 24 noiembrie 2024, coincide cu primul tur al alegerilor prezidențiale și vizează împărțirea fondurilor între Primăria Municipiului București și primăriile de sector, precum și eliberarea autorizațiilor de construire. Primarul Nicușor Dan a detaliat că alegătorii vor primi trei buletine de vot, iar pentru ca referendumul să fie valid, este necesară o prezență de 30% din numărul alegătorilor, adică 540.000 de persoane. Buletinele au fost tipărite și distribuite, iar votul se va desfășura între orele 7.00 și 21.00. Primarul a subliniat că miza referendumului este dezvoltarea infrastructurii capitalei, întrebările având rolul de a decide viitorul gestionării autorizațiilor de construcție și al bugetului alocat pentru reabilitarea străzilor. De asemenea, alegătorii pot vota atât pentru referendum, cât și pentru alegerile prezidențiale, la aceleași secții de votare.
Centura Comarnic, un proiect de 236.000.000 lei, se confruntă cu întârzieri semnificative, fiind programată să fie finalizată abia în iunie 2025. Varianta de ocolire, cu o lungime de 6 kilometri, are rolul de a reduce traficul pe DN1, dar lucrările avansează lent. În prezent, se lucrează la pasajul peste calea ferată, unde au fost montate deja grinzile pentru primele 5 deschideri. De asemenea, se execută lucrări de consolidare și de realizare a rețelei de canalizare pluvială. Proiectul face parte dintr-o serie de 11 inițiative care vizează îmbunătățirea circulației pe Valea Prahovei. Turiștii vor trebui să aștepte până la finalizarea lucrărilor pentru a beneficia de o circulație mai fluidă.
Forumul 24 TRENDS FOR 2024 va explora orașele inteligente și infrastructura durabilă! Săptămâna 18-22 noiembrie, CONAF și Digi24 organizează o serie de dezbateri despre obiectivele de dezvoltare durabilă, cu un accent pe transformarea orașelor românești în hub-uri eficiente și verzi. Moderat de jurnaliștii Digi24, evenimentul reunește lideri din administrație, experți în tehnologie și antreprenori care vor discuta despre soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor comunităților urbane. Printre invitați se numără oficiali din diverse instituții și organizații, fiecare aducând contribuții valoroase la discuții.
E.ON Energie România a instalat peste 100 de puncte de încărcare pentru maşini electrice în primele 10 luni ale anului 2023, ajungând astfel la un total de peste 550 de unități pe piața locală. Comparativ cu anii anteriori, când instalațiile erau între 20 și 30 pe an, ritmul a crescut la peste 200 de unități în 2022. Compania își propune să devină lider în dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitatea electrică, având acces la peste 2.000 de puncte de încărcare prin aplicația E.ON Drive. În primele 10 luni ale acestui an, au fost înregistrate 32.000 de sesiuni de încărcare, cu o creștere de 31% față de anul trecut, iar energia încărcată a crescut cu 71%. E.ON a investit peste 2,3 miliarde de euro în România, contribuind semnificativ la bugetul de stat și cel local.
Construcțiile au înregistrat o creștere de 2,4% în septembrie 2024, comparativ cu aceeași lună din anul trecut. Această evoluție pozitivă este în mare parte datorată construcțiilor de infrastructură, cum ar fi podurile și autostrăzile, care au compensat scăderile din sectorul rezidențial și cel al birourilor. Deși volumul total de construcții a scăzut cu 2,6% în primele nouă luni ale anului, construcțiile de infrastructură au crescut cu 8,3%. În contrast, construcțiile rezidențiale au înregistrat o scădere de 24% și lucrările comerciale au scăzut cu 4,4%. De asemenea, cheltuielile din fonduri europene pentru investiții au scăzut semnificativ, de la 32 miliarde lei în 2023 la 26 miliarde lei în 2024, ceea ce reflectă o încetinire a investițiilor în sector.
A fost emisă autorizația de construire pentru tronsonul 3 al Autostrăzii A13 Sibiu – Făgăraș, cu o valoare de 1,28 miliarde de lei, fără TVA. Lucrările, care se vor desfășura pe o lungime de 17,61 km, vor avea o durată de execuție de 36 de luni, începând de la demararea efectivă a lucrărilor. Amplasamentul include porțiuni din județele Sibiu și Brașov, iar contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat cu antreprenorul turc Makyol în august 2023, la un preț total de 1,77 miliarde de lei. Proiectul prevede construcția a 7 noduri rutiere, 24 de poduri și 12 viaducte, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii rutiere din România.
În septembrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 6,1% față de luna precedentă și cu 2,8% comparativ cu aceeași lună din 2023. Acest avans este strâns legat de politicile implementate de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, care a alocat 40,6% din totalul investițiilor în construcții. Lucrările de întreținere și reparații au crescut cu 12,8%, iar construcțiile noi cu 7%. În plus, lucrările inginerești au înregistrat un salt de 12,1%, reflectând investițiile record în infrastructură. Guvernul PSD vizează o absorbție de 90% din fondurile UE și atragerea de 32 miliarde euro în investiții străine directe, având ca scop reindustrializarea și dezvoltarea infrastructurii în România.
România este al doilea cel mai mare producător de biciclete din Uniunea Europeană, cu o producție anuală de 1,5 milioane de biciclete. Totuși, infrastructura pentru biciclete rămâne deficitară, iar majoritatea produselor sunt exportate în țări precum Germania, Olanda și Italia, unde condițiile pentru cicliști sunt mult mai prietenoase. Deși România beneficiază de 250 de milioane de euro prin PNRR pentru dezvoltarea a 3.000 de kilometri de piste cicloturistice, progresele sunt lente, iar accidentele rutiere cu bicicliști sunt frecvente. În magazine, bicicletele cu dotări performante sunt din ce în ce mai căutate, prețurile variind între 6.000 și 10.000 de lei, în timp ce numărul cumpărătorilor a scăzut semnificativ.
A fost deschisă circulația pe 32 de km din A7 (Autostrada Moldovei), între Buzău și Râmnicu Sărat! Aceasta reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea infrastructurii rutiere din România, care ajunge astfel la un total de 1.158 km de drumuri de mare viteză, incluzând autostrăzi și drumuri expres. Ministrul Sorin Grindeanu a anunțat pe Facebook că, în prezent, se poate circula pe 43 de km din A7, între Buzău și Focșani, după deschiderea recentă a 11 km din lotul Mândrești Munteni – Focșani. Se preconizează că până la finalul anului vor fi deschiși și cei peste 36 km dintre Râmnicu Sărat și Mândrești Munteni, completând astfel secțiunea Buzău – Focșani a autostrăzii.
Autoritățile au deschis astăzi 32 kilometri de autostradă pe A7, între Buzău și Râmnicu Sărat. Până la sfârșitul anului, circulația va fi extinsă pe întreaga distanță de 82 km între Buzău și Focșani, iar alți 39 km aferenți Loturilor 1 și 2 ale Autostrăzii Ploiești - Buzău vor fi dați în trafic. Acești 32 km se adaugă celor 11 km deschiși recent pe tronsonul 4 dintre Mândrești Munteni și Focșani. Cu această deschidere, rețeaua națională de drumuri de mare viteză atinge 1.158 km. Până la finalul anului, va fi deschisă și circulația pe tronsonul 3 (Râmnicu Sărat - Mândrești Munteni) al secțiunii Buzău - Focșani, realizată prin PNRR.
