Regulile pentru impozitarea veniturilor independente se schimbă din 2025; salariul minim utilizat la calcularea plafoanelor pentru contribuțiile sociale va fi cel în vigoare la 1 ianuarie. Astfel, în cazul în care pe parcursul unui an se aplică mai multe valori ale salariului minim, se va considera cel valabil la începutul anului. Modificările sunt reglementate prin OUG nr. 128/2024, care stabilește că persoanele fizice cu venituri din activități independente de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară vor datora CAS de 25%. De asemenea, CASS va fi datorat de cei cu venituri estimate de minimum șase salarii minime, la o cotă de 10%. Aceste reglementări vor intra în vigoare pentru veniturile obținute în 2025.
Liderii G20 se reunesc în Brazilia pentru a discuta un impozit global pe cei mai bogați 3.300 de oameni din lume, estimându-se că ar putea genera până la 250 de miliarde de dolari. Această inițiativă se confruntă cu obiecții din partea unor țări, în special din partea Argentinei, unde noul președinte Javier Milei se opune. Ministrul brazilian al Mediului, Marina Silva, a subliniat dificultățile întâmpinate în formularea unei declarații comune. La o întâlnire anterioară, miniștrii de Finanțe ai G20 au recunoscut impactul inegalităților asupra creșterii economice, angajându-se să colaboreze pentru a impozita corect persoanele cu averi extrem de mari. Propunerea de impozitare a fost inspirată de economistul Gabriel Zucman, care sugerează o taxă de 2% pe averile ultra-bogate. Oxfam a subliniat că cei mai bogați 1% din țările G20 dețin acum 31% din bogăția totală, o creștere semnificativă față de acum două decenii.
Subiectul pensiilor private devine din nou controversat în România. PSD a încercat să obțină controlul asupra fondurilor Pilonului II, care beneficiază de contribuțiile a 8,24 milioane de români. Deși acest sistem a fost introdus în 2007 de guvernul PNL, PSD a încercat în repetate rânduri să modifice legislația în favoarea intereselor sale. După tentativele din 2018 și anul trecut de a face Pilonul II opțional, PSD a impus impozitarea dividendelor, afectând astfel viitorii pensionari. PNL a inițiat o propunere legislativă pentru eliminarea acestui impozit, dar PSD blochează dezbaterea în Camera Deputaților, ceea ce ar putea duce la pierderi financiare pentru cei care contribuie la aceste fonduri.
Românul care a câștigat peste 9 milioane de euro a jucat la Agenția Loto 17034 din Galați. Biletul câștigător, în valoare de 4.413 lei, a inclus 630 de variante și a fost completat cu numerele extrase: 11, 21, 18, 30, 10, 24. Câștigătorul a obținut nu doar premiul de categoria I, ci și 24 de câștiguri la categoria a II-a, 90 la categoria a III-a și 80 la categoria a IV-a, totalizând 47.907.105,64 lei. Statul reține o parte din câștiguri sub formă de impozit, astfel că jucătorul va rămâne cu aproximativ 5,75 milioane de euro. Agenția se află pe strada Henri Coandă, lângă o sucursală a CEC Bank, și este la parterul unui bloc de patru etaje.
Sorin Brotnei și Nicolai Tand, câștigătorii Asia Express, primesc o sumă mai mică decât premiul de 30.000 de euro! După impozitare, cei doi rămân cu 27.000 de euro, deoarece statul reține 3.000 de euro. Totuși, fiecare concurent este remunerat cu 2.500 de euro pentru fiecare etapă, iar având în vedere că au fost 10 etape, cei doi câștigători mai primesc 25.000 de euro. Astfel, suma totală pe care o încasează ajunge la 52.000 de euro, adică 26.000 de euro pentru fiecare. Ioana State și Mane Voicu, ceilalți finaliști, au câștigat și ei 25.000 de euro.
Reglementarea muncii la distanță și impozitarea muncii transfrontaliere devin subiecte tot mai importante pentru Comisia Europeană. Specialiștii EY România afirmă că analiza opțiunilor de impozitare trebuie reluată, având în vedere complexitatea situației și creșterea muncii la distanță. În prezent, nu există o legislație fiscală unificată în Uniunea Europeană, iar fiecare stat membru aplică propriile reglementări. În plus, unele țări au inițiat acorduri speciale pentru lucrătorii transfrontalieri, dar acestea generează confuzii în privința impozitării veniturilor. EY România sugerează că este esențial să se clarifice locul impozitării veniturilor obținute de lucrătorii care lucrează de la distanță, având în vedere schimbările din mentalitatea angajaților după pandemie. CESE a propus un tratament fiscal nediscriminatoriu pentru lucrătorii din diferite țări, iar implementarea acestor propuneri ar putea necesita revizuirea acordurilor fiscale existente.
Impozitarea muncii transfrontaliere devine un subiect tot mai important în Uniunea Europeană. Deși nu există o legislație fiscală unificată pentru telemuncă, Comisia Europeană și statele membre discută despre necesitatea reformelor. În prezent, impozitarea se face în funcție de locul unde angajatul își desfășoară activitatea, dar există propuneri de a schimba acest sistem. Comitetul Economic și Social European (CESE) susține standardizarea regulilor fiscale și impozitarea în țara de reședință a angajatului. Aceasta ar putea simplifica procesele fiscale, dar necesită un mecanism de partajare a veniturilor între state pentru a compensa pierderile fiscale. În contextul digitalizării și al schimbării mentalității lucrătorilor post-pandemie, stabilirea clară a locului de impozitare rămâne o provocare.
Primăria municipiului Alba Iulia va aplica o supraimpozitare de 500% pentru terenurile agricole nelucrate de mai bine de doi ani. Această măsură, introdusă în Codul Fiscal din 2016, va fi implementată începând cu anul 2025, odată cu aprobarea proiectului de hotărâre nr. 406/04.11.2024. Conform inițiatorului Gabriel Codru Pleșa, primarul orașului, impozitul va fi majorat pentru terenurile și clădirile neîngrijite, iar criteriile de clasificare a acestora vor fi stabilite prin hotărârea consiliului local. Această măsură are scopul de a încuraja utilizarea eficientă a terenurilor agricole și de a combate abandonul acestora.
Tănase Stamule a evidențiat diferențele de impozitare între partidele parlamentare. Partidul Național Liberal (PNL) susține cota unică de impozitare de 10% pentru toți angajații, în timp ce Partidul Social Democrat (PSD) propune impozitarea progresivă, cu cote mai mari pentru veniturile de peste 5.000 de lei. USR vrea zero taxe pe salariul minim, o propunere considerată utopică de Stamule. El subliniază că, în afară de PNL, celelalte partide intenționează să crească impozitele pentru veniturile mari, fără a clarifica sursele de finanțare pentru aceste măsuri. Tănase Stamule a lăudat recent deciziile guvernului Ciucă, care vizează modernizarea ANAF și consolidarea poziției României pe piața energiei.
Pensiile vor fi impozitate de la un prag mai ridicat de 3.000 de lei, începând cu 1 octombrie. Această modificare va afecta pensionarii, iar cei cu pensii sub acest prag nu vor plăti impozit. De asemenea, se estimează că 3 milioane de pensionari vor beneficia de o creștere medie a pensiei de 260 lei pe lună, conform declarațiilor premierului Ciolacu. Totuși, surse independente sugerează că această creștere ar putea fi mult mai mică, în jur de 100 lei. Efortul bugetar asociat acestei măsuri este estimat la 800.000.000 lei pe lună, dar cifra de 3 milioane de pensionari care beneficiază de această măsură rămâne discutabilă.
