Găina Ayam Cemani, cunoscută pentru aspectul său negru, are oase, țesuturi și organe de aceeași culoare. Această pasăre rară se remarcă printr-o mutație genetică care determină hiper-pigmentarea, având un impact limitat asupra sănătății sale. Carnea sa, bogată în melanină, este considerată mai valoroasă și se crede că are beneficii pentru sănătate, inclusiv în tratarea diabetului și anemiei. Prețul unui exemplar poate ajunge până la 2.200 de euro, iar ouăle pe care le depun sunt crem, nu negre. De asemenea, găinile Ayam Cemani nu clocesc, iar reproducerea se face prin incubare.
Cercetătorii chinezi au reușit să obțină roșii mai dulci prin modificarea a două gene fără a compromite dimensiunea sau randamentul. Studiul publicat în revista Nature detaliază cum echipa a identificat genele SlCDPK26 și SlCDPK27, responsabile pentru reducerea enzimelor implicate în producerea zahărului. Prin dezactivarea acestor gene într-un soi de roșii mari, „Money Maker”, plantele au generat fructe cu un conținut de fructoză și glucoză cu 30% mai ridicat. Deși nu ating dulceața roșiilor cherry, cercetătorii consideră că ajustările genetice viitoare ar putea aduce roșiile mari la același nivel de dulceață. Această inovație ar putea revoluționa agricultura, oferind consumatorilor roșii mai dulci și cu randamente ridicate.
Misterul cobrei regale a fost rezolvat după 188 de ani: cercetătorii au descoperit că aceasta nu este o singură specie, ci patru. O examinare genetică a 153 de exemplare din diverse regiuni ale Asiei a evidențiat diferențe semnificative, atât morfologice, cât și genetice. Cele patru specii identificate sunt: cobra regală de nord, cobra regală din Sunda, cobra regală din Gațul de Vest și cobra regală din Luzon. Această descoperire, publicată în European Journal of Taxonomy, poate avea un impact major asupra strategiilor de conservare și eficiența tratamentelor cu antivenin, fiecare specie având nevoi specifice. Gowri Shankar Pogiri, unul dintre cercetători, a subliniat importanța acestei descoperiri pentru știință.
Anxietatea de mahmureală afectează 22% dintre consumatori și este o reacție comună după o noapte cu alcool. Aceasta apare din cauza modificărilor chimice din creier cauzate de alcool, un depresor al sistemului nervos. În timp ce alcoolul crește nivelul GABA, un neurotransmițător care induce relaxarea, după consum, creierul compensează prin scăderea GABA și creșterea glutamatului, generând o stare de excitabilitate care poate duce la anxietate. Genetica joacă un rol important, iar persoanele predispose la anxietate pot experimenta simptome mai intense. Limitarea consumului de alcool este esențială pentru prevenirea acestor efecte negative. Cercetările sugerează că un consum moderat poate reduce riscurile asociate mahmurelii și anxietății.
Neurologul Elena Terecoasă a discutat despre factorii de risc asociați accidentului vascular cerebral (AVC), subliniind importanța cunoașterii acestora pentru prevenire. Printre factorii de risc se numără hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut și stilul de viață sedentar. Terecoasă a evidențiat și rolul crucial al factorilor genetici, care pot influența predispoziția la AVC. Este esențial ca persoanele cu istoric familial să acorde o atenție deosebită sănătății lor și să adopte măsuri preventive, cum ar fi controlul regulat al tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol. Aceste informații sunt vitale pentru reducerea riscurilor asociate cu AVC.
Înălțimea copilului este influențată de genetică și hormonii de creștere. Acești hormoni, precum hGH, sunt esențiali pentru utilizarea hranei în metabolism. Creșterea variază în funcție de pubertate, iar metodele de estimare includ dublarea înălțimii de la 2 ani, media înălțimii părinților și graficele de creștere. Radiografiile de pumn pot determina vârsta osoasă și pot indica potențialul de creștere. Problemele de creștere, cum ar fi gigantismul și nanismul, pot fi tratate dacă sunt identificate devreme. Consultarea medicului pediatru este esențială pentru a evalua dezvoltarea copilului.
Obezitatea la copii nu se tratează prin diete și interdicții, ci prin diagnosticare corectă și controlul hormonilor. Aceasta este influențată de un dezechilibru hormonal, în special de hormonii grelină și leptină, care reglează apetitul și senzația de sațietate. Dr. Bogdan Pascu, medic endocrinolog, explică faptul că, în cazul obezității, leptina nu mai acționează eficient, ceea ce complică gestionarea greutății. Medicul endocrinolog poate solicita teste genetice pentru a determina dacă obezitatea are o cauză genetică, ceea ce este esențial pentru a stabili un plan de tratament adecvat. Dr. Delia Sabău subliniază importanța diferențierii între pacienții cu predispoziții genetice și cei fără, pentru a oferi recomandări corecte, inclusiv consultații la specialiști precum cardiologii pediatri.
