Firmele din Alba Iulia solicită o reducere de 25% a impozitelor pe clădirile nerezidenţiale din cauza nivelului ridicat al acestora, comparativ cu alte oraşe mari precum Cluj-Napoca sau Oradea. Aproximativ 60 de companii din diverse domenii, inclusiv HoReCa și construcții, au depus o petiţie la Primărie, în contextul consultării publice pentru impozitele locale din 2025. Aceștia argumentează că impozitul de 1,3% aplicat în Alba Iulia este mult mai mare decât cel din alte administrații, ceea ce afectează negativ activitatea economică. Reprezentanţii firmelor subliniază că povara fiscală actuală îngreunează supravieţuirea afacerilor, solicitând o analiză a situaţiei fiscale pentru a găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor publice.
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 6,92% în primele nouă luni din 2024, atingând 30.094, comparativ cu 28.146 în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe dizolvări au fost în București, cu 6.184 de firme, și în județele Constanța, Ilfov, Cluj, Timiș și Iași. În contrast, cele mai puține dizolvări s-au înregistrat în Covasna, Ialomița, Mehedinți, Caraș-Severin și Călărași. Domeniul cel mai afectat a fost comerțul, cu 8.244 de dizolvări, urmat de construcții și activități profesionale. În septembrie 2024, s-au raportat 3.071 de dizolvări, majoritatea în București și Constanța.
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 7% în primele nouă luni din 2024, conform datelor ONRC. Bucureştiul a înregistrat cele mai multe dizolvări, cu 6.184 de firme, în creştere cu 5,44% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Judeţele Constanţa, Ilfov, Cluj, Timiş şi Iaşi au raportat, de asemenea, creşteri semnificative. În contrast, cele mai puţine dizolvări s-au înregistrat în Covasna, Ialomiţa, Mehedinţi, Caraş-Severin şi Călăraşi. Sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul a avut cele mai multe dizolvări, totalizând 8.244 la nivel naţional, cu o creştere de 4,87% comparativ cu anul anterior. În septembrie 2024, s-au înregistrat 3.071 de dizolvări, cele mai multe tot în Bucureşti.
România se confruntă cu o criză a contractelor de muncă part-time, fiind pe penultimul loc în Europa. Datele Eurostat arată că, în timp ce 20% dintre angajații europeni lucrează part-time, în România acest procent este semnificativ mai mic, cu peste 100.000 de locuri de muncă desființate din cauza taxării la normă întreagă. Specialiștii subliniază că această asimilare a contractelor part-time cu cele cu normă întreagă descurajează angajatorii, în special în cazul părinților și pensionarilor care caută flexibilitate. De exemplu, în 2022, din cele 370.000 de locuri de muncă disponibile pe o platformă online, doar 72.000 erau part-time. Această situație contrasta cu tendințele europene, unde munca part-time este preferată, mai ales de femei cu copii.
