Electrica a anunțat demararea unui parc eolian în Dobrogea, cu o investiție de 250 milioane euro. Compania a preluat recent 20% din capitalul societății Crucea Power Park S.R.L., ajungând la o participație totală de 60%. Parcul eolian va avea o capacitate instalată de 132 MWp și va include o componentă de stocare a energiei electrice. Această inițiativă face parte din strategia Electrica de a extinde portofoliul de energie regenerabilă, consolidându-și poziția pe piața energiei verzi din România.
Riscul unui mare cutremur în România este semnificativ, iar un studiu recent al unei echipe de 18 experți sugerează că Dobrogea a fost afectată de cutremure majore în trecut. Această cercetare a descoperit sedimente marine și un strat arheologic în timpul reabilitării Stadionului Municipal Mangalia, indicând că regiunea a suferit mișcări tectonice verticale între 1670 și 1878. Dr. Virgil Drăgușin, coordonatorul studiului, a explicat că zona a coborât sub nivelul mării din cauza unor mișcări tectonice, fiind umplută ulterior cu nămoluri. Aceste descoperiri pun în discuție viabilitatea proiectelor de infrastructură, inclusiv centrala nucleară de la Cernavodă, în contextul riscurilor seismice.
Etniile dobrogene invită la Slujba de Te Deum, pe 23 noiembrie 2024 la Biserica Greacă Schimbarea la Față – „Metamorphosis”, marcând 146 de ani de la unirea Dobrogei cu România. Evenimentul va recrea atmosfera festivă din 1878, când autoritățile românești au preluat administrarea regiunii. La slujbă, organizată de comunitățile etnice din Dobrogea, se așteaptă participarea a numeroase organizații locale, iar la final va fi realizată o fotografie simbolică pe scările bisericii, păstrând vie memoria acestui moment istoric. Această celebrare subliniază mozaicul etnic al Dobrogei și unitatea comunităților sale.
Dobrogea a devenit teritoriu românesc la 14 noiembrie 1878, după o lungă ocupație otomană de 471 de ani. În urma tratatelor de pace de la San Stefano și Berlin, România a obținut Dobrogea, deși aceasta era o regiune cu o populație diversificată, majoritar greacă, musulmană, evreiască și bulgărească. Sub conducerea Principelui Carol I, Dobrogea a început să se dezvolte, cu investiții în infrastructură, cum ar fi Podul de la Cernavodă și modernizarea Portului Constanța. Deși Mihai Eminescu avea rezerve cu privire la integrarea regiunii, Dobrogea s-a consolidat economic și social în anii următori, devenind o parte importantă a României.
Fermierii din Dobrogea trăiesc o toamnă extraordinară datorită precipitațiilor record de 320 de litri pe metru pătrat. Raul Mărunțoiu, un fermier din județul Constanța, a declarat că această toamnă este cea mai bogată în precipitații pe care a văzut-o vreodată. Din 1 septembrie până pe 14 noiembrie, ploaia a fost distribuită uniform, cu 160 de litri în septembrie, 120 în octombrie și 40 în noiembrie. Mărunțoiu a subliniat că toate culturile de toamnă sunt răsărite, iar perspectivele pentru sezonul agricol sunt optimiste, fermierii fiind la zi cu plățile și cheltuielile.
Vremea de azi, 12 noiembrie, se caracterizează prin înnorări persistente și precipitații în majoritatea regiunilor din țară. În Dobrogea și Bărăgan, cerul este acoperit, cu ploi și vânt puternic, maximele atingând 11 grade. În sudul și nordul Moldovei, precipitațiile variază de la ploi la ninsori, cu temperaturi de 6 grade. În Transilvania și Maramureș, vremea este rece, cu burniță și ninsori la munte. În Oltenia, se mențin precipitațiile, iar maximele nu depășesc 6 grade. Bucureștiul se confruntă cu ploi și o maximă de 5 grade. La munte, ninsorile continuă, cu strat de zăpadă de 10 centimetri.
Vremea de astăzi, 8 noiembrie, va aduce temperaturi maxime de 18 grade în mai multe regiuni ale țării. În Dobrogea și Bărăgan, soarele va străluci, iar vântul va fi ușor, cu temperaturi ce ating 18 grade. În Moldova sudică și nordul Munteniei, vremea se va menține frumoasă, cu maxime de aproximativ 14 grade. În nordul Moldovei și Bucovina, dimineața vor fi temperaturi negative, dar se vor atinge 10-12 grade mai târziu. În Transilvania și Oltenia, vremea va fi plăcută, cu maxime de 14-18 grade, iar în București se vor înregistra 17 grade. Noaptea, temperaturile vor scădea semnificativ, atingând valori de 2-5 grade în majoritatea regiunilor.
Meteorologii au emis un cod galben de intensificări ale vântului pentru astăzi, 2 noiembrie 2024, între orele 12.00-20.00, vizând Moldova, nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei, sudul Banatului și sud-vestul Olteniei. Vitezele vântului vor atinge 55...65 km/h, cu izolații de 70 km/h, iar în Carpații Orientali se vor înregistra rafale de 70...90 km/h. De asemenea, un alt cod galben va fi valabil de la ora 20.00 pe 2 noiembrie până pe 3 noiembrie la ora 8.00, afectând sudul Moldovei, Dobrogea și cea mai mare parte a Munteniei, cu aceleași viteze de intensificare.
Emanuel Muntmark, supranumit „regele eolienelor”, pregătește un proiect de stocare a energiei în Dobrogea. Acesta va fi amplasat în extravilanul satului Stupina din comuna Crucea, județul Constanța, pe un teren de 20 de hectare, având o capacitate de 2.016 MWh, de 13 ori mai mare decât întreaga capacitate de stocare existentă în România, care este de doar 158 MWh. Valoarea totală a investiției este estimată la 540 milioane euro. Proiectul urmărește să optimizeze furnizarea de energie electrică din surse regenerabile și să contribuie la echilibrarea rețelei naționale, permițând stocarea și livrarea energiei în funcție de cerințe. Instalația va include baterii Li-ION și sisteme avansate de gestionare a energiei, fiind în prezent în faza de obținere a avizelor legale.
Tehnologia No-Till va deveni esențială în Dobrogea, susține inginerul agronom Daniel Itu, care exploatează 5.000 de hectare în județul Constanța. După doi ani de testare, el a observat că acest sistem agricol reduce evaporarea apei din sol, oferind producții mai bune în condiții de secetă. Utilizând semănătoarea directă și aplicând îngrășământul concomitent, el a reușit să optimizeze costurile și timpul de lucru. De asemenea, Daniel Itu subliniază importanța monitorizării culturilor și a menținerii unui plug în fermă pentru a combate eventualele atacuri ale dăunătorilor. În concluzie, No-Till se dovedește a fi o soluție viabilă pentru provocările climatice cu care se confruntă agricultura din regiune.
