SafeRent nu va mai utiliza scoruri AI pentru a evalua chiriașii care folosesc vouchere de locuință. Această decizie vine în urma unui acord de 2,3 milioane de dolari, aprobat de judecătorul federal Angel Kelley, destinat să împiedice discriminarea pe baza veniturilor și rasei. Acordul a rezultat dintr-un proces colectiv din 2022, care a susținut că sistemul de scoruri al SafeRent afecta disproporționat chiriașii de culoare și hispanici, încălcând astfel legea din Massachusetts și Legea privind Locuințele Corecte. În urma acestui acord, SafeRent va elimina scorurile pentru chiriașii cu vouchere și nu va mai oferi recomandări de acceptare sau respingere bazate pe aceste scoruri. Aceasta va obliga proprietarii să evalueze chiriașii în funcție de întregul lor dosar, nu doar de scorul SafeRent.
Postul de televiziune GRT din Găgăuzia a fost sancționat cu 15.000 de lei pentru admiterea discriminării și lipsă de imparțialitate. Această decizie a fost luată de Consiliul Audiovizualului (CA) ca urmare a unei petiții depuse de Angelica Frolov, care a semnalat atitudinile homofobe exprimate în cadrul emisiunii „Обсуждаем вместе”. În programul difuzat pe 19 iunie, invitații au manifestat opinii denigratoare față de comunitatea LGBTQ+, iar moderatoarea a fost acuzată de părtinire. Consiliul pentru egalitate a confirmat că discursurile invitaților au promovat instigarea la discriminare, iar GRT nu a reacționat corespunzător la aceste declarații, invocând libertatea de opinie. Această situație subliniază problemele de discriminare și intoleranță în societatea găgăuză.
Abandonat și lăsat pe străzi în România, Aboubacar Campaore a găsit salvarea la clubul Dunărea Giurgiu. La doar 20 de ani, ivorianul a trecut printr-o experiență traumatică, fiind adus în țară cu promisiuni false de către un impresar. După ce a dormit pe străzi și a suferit de foame, a ajuns într-un centru de azilanți din București, unde a fost descoperit de reprezentanții clubului. După o repatriere complicată, Campaore a reușit să se întoarcă în România și să își continue cariera, visând să joace pentru Dinamo. Deși a întâmpinat dificultăți, el își exprimă recunoștința față de cei care l-au ajutat și nu a experimentat rasismul în România, subliniind importanța unității în fotbal.
Intersecționalitatea devine un subiect de discuție important în România; un studiu realizat de Claudia Petrescu și Emanuela Ignățoiu-Sora analizează cum este înțeles și aplicat acest concept în rândul organizațiilor neguvernamentale. Inițiativa, susținută de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, a inclus sondaje și interviuri pentru a evalua percepția asupra discriminării pe multiple criterii. Programul În Stare de Bine, finanțat de Kaufland România, a sprijinit proiecte ce țintesc grupuri vulnerabile afectate de discriminare intersecțională. Comunicarea eficientă a conceptului a fost realizată prin campanii media, atingând o audiență de peste 1,5 milioane de persoane, facilitând astfel o mai bună înțelegere a intersecționalității în societate.
Mary Seacole a fost o asistentă medicală britanico-jamaicană care a avut un impact semnificativ în timpul Războiului din Crimeea. Deși s-a confruntat cu discriminare, a înființat Hotelul Britanic, oferind îngrijire soldaților răniți. Seacole a folosit remedii pe bază de plante și a ajutat personal soldații pe câmpul de luptă. Publicând memoriile sale în 1857, a adus în atenție prejudecățile și experiențele sale. Decorată postum cu Ordinul Jamaican de merit, a rămas o figură emblematică, fiind recunoscută și în Marea Britanie. A murit în 1881, lăsând o moștenire de compasiune și curaj.
Ziua Mondială pentru Toleranță este sărbătorită pe 16 noiembrie, având scopul de a promova respectul și diversitatea culturală, religioasă și etnică. Instituită de ONU în 1995, această zi subliniază că toleranța este esențială pentru pace și stabilitate globală. Declarația UNESCO privind Toleranța recunoaște că educația pentru toleranță este crucială în prevenirea urii și violenței. Activitățile desfășurate de organizații internaționale și comunități locale în această zi vizează combaterea xenofobiei, rasismului și altor forme de intoleranță, promovând astfel drepturile omului și libertățile fundamentale.
Kosovo intenționează să conteste la TAS rezultatul meciului cu România. Președintele Federației de Fotbal din Kosovo, Agim Ademi, a anunțat că forul pe care îl conduce este pregătit să meargă până la Curtea de Arbitraj pentru Sport din Lausanne, în cazul în care UEFA va confirma victoria României la masa verde. Această decizie vine în urma retragerii echipei kosovare de pe teren în minutul 90+5, pe fondul unor scandări rasiste din partea suporterilor români. Ademi a subliniat impactul emoțional asupra jucătorilor și a reafirmat angajamentul de a căuta dreptate, evidențiind că fotbalul ar trebui să promoveze fairplay-ul și unitatea.
TSMC este acuzată de discriminare rasială și de cetățenie în cadrul facilităților sale din Arizona. Procesul a fost intentat de Deborah Howington, un director de recrutare, care susține că angajații non-asiatici și non-cetățeni taiwanezi sunt supuși unei supravegheri mai stricte comparativ cu colegii lor asiatici. De asemenea, se afirmă că TSMC favorizează angajările cetățenilor taiwanezi și că angajații americani sunt împinși să plece. Compania, care a primit 11,6 miliarde de dolari din fonduri federale, a declarat că respectă diversitatea în forța de muncă, dar acuzațiile sugerează o practică de angajare discriminatorie. Procesul ar putea influența modul în care TSMC primește fondurile din cadrul CHIPS Act, în contextul în care se discută despre adaptarea companiei la cultura de muncă din SUA.
Sindicatul Naţional „Meridian” a demarat o consultare printre angajaţii Autorităţii Vamale Române privind declanşarea unui conflict de muncă. Nemulţumirile angajaţilor vizează condiţiile de muncă precare, lipsa echipamentelor necesare şi discriminările în raport cu alte categorii de personal. Sindicaliştii subliniază că angajaţii lucrează în clădiri degradate, fără fonduri pentru întreţinere, iar lipsa aparaturii de control face ca verificările să se realizeze cu metode învechite. De asemenea, angajaţii se confruntă cu temperaturi inadecvate în birouri, iar unii îşi cumpără din propriile fonduri necesităţile de lucru. Sindicatul avertizează că, în absenţa unor măsuri concrete, protestele vor deveni inevitabile.
Studiile recente arată că angajații români au tot mai multe temeri legate de locul de muncă. Printre cele mai mari neliniști se numără teama de concediere, presiunea excesivă și dificultățile în relaționarea cu superiorii. Aproximativ 42% dintre angajați se confruntă cu probleme de comunicare cu șefii, iar 31% trăiesc cu frica constantă de a fi concediați. De asemenea, 60% dintre angajați nu se simt apreciați și nu sunt motivați să se autodepășească profesional. Expertul în Resurse Umane, Corina Neagu, subliniază că angajații se tem de nerespectarea drepturilor legale și de medii de lucru stresante, iar discriminarea salarială reprezintă o altă problemă semnificativă. În acest context, specialiștii recomandă crearea unui mediu de lucru mai relaxant și transparent, care să încurajeze angajații să își exprime neliniștile fără teama de repercusiuni.
