Romsilva va planta aproximativ 3 milioane de puieți forestieri în cadrul campaniei de toamnă, regenerând 2.096 hectare de fond forestier. Dintre acestea, 1.212 hectare vor fi regenerate natural, iar 884 hectare prin lucrări de împădurire. Campania vizează și completări curente pe 218 hectare și refacerea plantațiilor afectate de calamități pe 327 hectare. Lucrările se concentrează în zone de câmpie din sudul țării și în Delta Dunării. În acest an, Romsilva plănuiește să regenereze 12.047 hectare în două campanii de împădurire, folosind 20,8 milioane de puieți forestieri.
Romsilva va planta aproximativ 3 milioane de puieți forestieri în campania de toamnă, regenerând 2.096 hectare de fond forestier. Din acestea, 1.212 hectare vor fi regenerate natural, iar 884 hectare prin lucrări de împăduriri. De asemenea, se vor realiza lucrări de completare pe 218 hectare și refacerea plantațiilor afectate de calamități pe 327 hectare. Campania se va desfășura în principal în zone de câmpie din sudul țării și în Delta Dunării. Romsilva își propune, în acest an, regenerarea a 12.047 hectare, din care 8.158 hectare prin regenerări naturale și 3.889 hectare prin lucrări de împăduriri. În ultimii cinci ani, au fost regenerate 72.330 hectare, utilizând circa 132 milioane de puieți forestieri.
Sejururi de 5 nopți pe litoralul românesc încep de la 193 de lei pentru 2025. Ofertele disponibile la târgul de turism din București, programat între 21-24 noiembrie, includ reduceri semnificative, precum un sejur de 3 nopți la Călimănești pentru 468 de lei, care oferă acces la zona de spa. Cele mai căutate destinații de români sunt Mamaia, Eforie Nord, Neptun și Venus, reprezentând 55% din rezervări, urmate de stațiunile montane Băile Felix și Poiana Brașov, cu 40%. De asemenea, pentru Delta Dunării, Sulina și Crișan au atras un interes de 45%. Ofertele din programul "Înscrieri timpurii" pentru 2025 sunt comparabile cu cele din 2024.
Peștele din Delta Dunării este sigur pentru consum, conform declarațiilor directorului DSVSA, Mitică Tuchilă. Laboratoarele acreditate analizează conținutul de metale grele și histamina din pește, iar rezultatele recente au arătat că resursa este bună pentru consum, în ciuda mirosului neplăcut semnalat de pescarii din Sulina. Acest disconfort olfactiv este cauzat de scăderea adâncimii apei și de vegetația acvatică, nu de contaminare. DSVSA a primit 80 de probe din pește pentru analiză, asigurându-se că produsele ajung pe masa consumatorilor în condiții de siguranță. Dacă analizele ar indica substanțe nocive, loturile respective sunt confiscate și distruse.
Peștele din Delta Dunării este considerat bun de consum, conform analizei efectuate de Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea, care a testat aproximativ 100 de probe de pește capturat în Dunăre și Delta Dunării. Directorul DSVSA, Mitică Tuchilă, a explicat că mirosul greu reclamat de pescari este cauzat de scăderea adâncimii apei, iar nu de contaminanți. Analizele au arătat că peștele nu prezintă modificări sau depășiri ale limitelor de metale grele, fiind astfel sigur pentru consum. Totodată, s-au recoltat probe și din peștii importanți, asigurându-se că produsele ajung pe masa consumatorilor în condiții de siguranță.
Șacalii din Delta Dunării provoacă distrugeri mari în gospodării; zeci de vânători, sub supravegherea autorităților, au început o acțiune de vânătoare pentru a controla populația acestei specii invazive. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a autorizat vânătoarea a 350 de șacali, după ce localnicii au raportat pagube semnificative, inclusiv uciderea a peste 80 de viței în acest an. Specialiștii estimează că în delta sunt peste 3000 de șacali, specie care nu are prădători naturali, cu excepția lupului. Acțiunea face parte dintr-un plan mai amplu pentru a limita înmulțirea șacalilor, care afectează grav animalele domestice și biodiversitatea locală.
Delta Dunării a devenit mai curată în ultimii ani, conform declarațiilor lui Bogdan Bulete, guvernatorul Rezervației Biosfera Delta Dunării. Acesta a menționat o reducere a cantității de sticle PET observate în zonă, ceea ce sugerează o conștientizare crescută din partea turiștilor și a localnicilor. De asemenea, Ionuț Tudorache, directorul operatorului de salubritate din județ, a raportat o creștere cu 42,71% a deșeurilor reciclabile colectate între 2020 și 2023. Aceste progrese se datorează campaniilor de conștientizare și modificării legislației, care a impus amenzi mai mari pentru aruncarea necontrolată a deșeurilor. În 2023, cantitatea totală de deșeuri colectate a crescut de la 3,420.45 tone în 2020 la 3,722.5 tone, evidențiind un trend pozitiv în gestionarea deșeurilor în Delta Dunării.
Delta Dunării a devenit mai curată în ultimii ani, conform guvernatorului Rezervației Biosfera Delta Dunării, Bogdan Bulete. Acesta a menționat că, în perioada 2020-2023, cantitatea de deșeuri reciclabile colectate a crescut cu 42,71%, ajungând la 3.722,5 tone în 2023. Acțiunile de ecologizare, inclusiv contractele recente pentru curățarea plajelor, au contribuit la reducerea pet-urilor din interiorul Deltei. Directorul operatorului de salubritate din județ, Ionuț Tudorache, a subliniat importanța campaniilor de conștientizare pentru turiști și localnici, care au dus la diminuarea deșeurilor menajere. De asemenea, amenzile pentru aruncarea deșeurilor în natură au fost majorate, sancționând astfel comportamentele necorespunzătoare.
Delta Dunării a devenit mai curată în ultimii ani, conform declarațiilor guvernatorului Rezervației Biosfera Delta Dunării, Bogdan Bulete. În perioada 2020-2023, cantitatea de deșeuri reciclabile colectată din localitățile din Delta Dunării a crescut cu 42,71%. Bulete a menționat că agenții ecologici desfășoară acțiuni lunare pentru curățarea plajelor, iar o reducere semnificativă a pet-urilor a fost observată în interiorul Deltei. Ionuț Tudorache, directorul operatorului de salubritate din județul Tulcea, a adăugat că în 2023 s-au colectat 3.722,5 tone de deșeuri, față de 3.420,45 tone în 2020, iar amenzile pentru aruncarea deșeurilor în locuri neautorizate au fost majorate.
Peștele românesc care a dominat piața europeană a fost sturionul, a cărui icre, considerate delicatese, erau exportate în cantități mari. În anii 1990, România se clasa pe locul 3 mondial la exportul de icre de sturion, cu capturi de până la 1.144 de tone. Cu toate acestea, pescuitul excesiv, în special după căderea comunismului, a dus la o scădere drastică a populației acestei specii. Autoritățile au instituit prohibiții, iar în 2021 s-a decis interzicerea pescuitului pe termen nedeterminat pentru a proteja sturionii, acum amenințați cu dispariția.
