Începând cu 21 noiembrie 2024, sancțiunile pentru nerespectarea obligațiilor de raportare în sistemul RO e-Transport vor fi aplicate gradual, conform OUG 129/2024. Aceasta modificare răspunde solicitărilor mediului de afaceri, care a semnalat dificultăți în conformare. Astfel, la prima abatere nu se va mai aplica confiscarea bunurilor, iar penalizările vor crește treptat: 15% la a doua abatere, 50% la a treia, și 100% de la a patra abatere. Amenda rămâne constantă, între 10.000 și 50.000 lei pentru persoane fizice și 20.000 și 100.000 lei pentru persoane juridice. De asemenea, operatorii economici pot corecta datele transporturilor până la 25 a lunii următoare. OUG 129 facilitează astfel corectarea erorilor și reduce presiunea financiară asupra contribuabililor, având în vedere și suspendarea sancțiunilor pentru neconformarea transferului de date până la 31 martie 2025.
Costurile tranziției energetice globale, estimate la 200 de trilioane de dolari până în 2050, s-ar putea reduce cu aproape 25% prin utilizarea instrumentelor de reducere a riscurilor, conform studiului Deloitte „Financing the Green Energy Transition”. Investițiile în proiecte verzi, precum parcuri solare și eoliene, se confruntă cu riscuri mai mari decât cele tradiționale, ceea ce duce la costuri de capital mai mari. Studiul identifică patru categorii de riscuri, dintre care cele macroeconomice constituie cele mai semnificative. Deloitte recomandă măsuri strategice pentru a stimula investițiile în aceste proiecte, inclusiv standardizarea proceselor și utilizarea instrumentelor financiare diverse. De asemenea, se subliniază importanța colaborării între sectorul public și privat pentru a atinge obiectivele de decarbonizare globală.
Costurile tranziției energetice globale, estimate la 200 de trilioane de dolari până în 2050, s-ar putea diminua cu aproape 25% prin utilizarea instrumentelor de reducere a riscurilor. Studiul Deloitte subliniază că investițiile în proiecte verzi, precum parcurile solare și eoliene, sunt percepute ca având riscuri mai mari decât cele tradiționale, ceea ce afectează costurile de capital. Raportul identifică patru categorii de riscuri care influențează aceste costuri: macro, de piață, tehnice și financiare. Soluțiile propuse includ strategii de informare, reglementare, instrumente economice și financiare, care pot facilita investițiile în proiecte verzi. De asemenea, se subliniază importanța colaborării între sectorul public și privat pentru a reduce costurile energiei regenerabile.
Trei companii din România, Questo, Steepsoft AI și Ascendia, au fost incluse în topul Deloitte Technology Fast 50 Europa Centrală, având o creștere medie de 1.604% în ultimii patru ani. Acest clasament, aflat la a 25-a ediție, este dominat de companii din domeniul software, fintech, media și divertisment. La conferința organizată de Deloitte România, specialiști din domeniu au discutat despre importanța produsului, echipei și pieței în atragerea finanțării. Andrei Ionescu, coordonatorul programului, a subliniat diversitatea și potențialul ecosistemului românesc de start-up-uri, evidențiind cele 11 companii românești care au avut o creștere accelerată. Premii speciale au fost acordate companiilor care au demonstrat impact semnificativ și inovație în tehnologie.
Companiile românești Questo, Steepsoft AI și Ascendia s-au clasat printre cele mai rapide start-up-uri tehnologice din Europa Centrală, conform Deloitte Technology Fast 50. Questo, cu o creștere de 1,955% între 2020 și 2023, ocupă locul 13, urmat de Steepsoft AI (32) cu 1,008% și Ascendia (45) cu 822%. De asemenea, alte start-up-uri românești, precum Finqware și Kinderpedia, au fost incluse în categoria „Companies to Watch”. În categoria „Impact Stars”, SymphoPay, Infosec Center și Innoship au fost recunoscute pentru contribuțiile lor pozitive. DRUID a câștigat recunoașterea specială „CE Tech Rocketship”, oferită de Google Cloud, alături de Hermix, evidențiind astfel diversitatea și potențialul ecosistemului de start-up-uri din România.
Salariul minim pe economie va ajunge la 4.050 de lei brut, începând cu 1 ianuarie 2025. Aceasta este rezultatul unui proiect de hotărâre de Guvern, care transpune Directiva (UE) 2022/2041 în legislația națională. Deși salariul minim brut va crește de la 3.400 de lei la 3.700 de lei, mărirea netă va fi de doar 67 de lei, ajungând la 2.430 de lei. Această creștere va afecta aproximativ 760.000 de salariați, generând un impact total de 50,92 milioane de lei, dar costurile vor fi suportate de angajatori. În total, 1.871.266 de salariați au beneficiat de majorarea salariului de bază minim.
Succesul organizațiilor din România depinde de adaptarea liderilor la schimbările pieței muncii. Un studiu realizat de Deloitte în 2024 relevă că principalele obstacole în pregătirea liderilor pentru aceste schimbări includ dificultatea de a prioritiza acest subiect, o înțelegere insuficientă a problemelor și constrângeri interne. De asemenea, organizațiile trebuie să reevalueze performanța angajaților dincolo de productivitate, iar 77% dintre respondenți consideră acest aspect crucial. Totodată, este necesară o adaptare a modului de lucru la noile tehnologii, dar progresul este împiedicat de aceleași provocări. În următorii trei ani, încrederea și transparența în relația cu angajații sunt esențiale pentru succesul organizațiilor, conform cercetării efectuate pe un eșantion de peste 450 de lideri de afaceri.
Succesul companiilor din România depinde de adaptarea liderilor la cerințele pieței muncii; conform studiului Deloitte 2024 Global Human Capital Trends, 81% dintre respondenți consideră că această adaptare este crucială, deși 57% dintre organizații nu se simt pregătite. Printre barierele întâmpinate se numără dificultățile de prioritizare a inițiativelor de pregătire a liderilor și înțelegerea insuficientă a riscurilor și oportunităților. De asemenea, companiile trebuie să regândească evaluarea performanței angajaților și modul de lucru, având în vedere evoluțiile tehnologice. Raluca Bontaș de la Deloitte subliniază că angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită sustenabilității capitalului uman, aspect considerat important de aproape 75% dintre participanți, dar abordat cu succes doar de 6% dintre companii. Raportul a fost realizat pe un eșantion de peste 450 de lideri de business și resurse umane.
Succesul organizațiilor din România depinde de adaptarea liderilor la schimbările din piața muncii; conform studiului Deloitte 2024 Global Human Capital Trends, 81% dintre respondenți consideră că liderii trebuie să se adapteze, însă 57% dintre organizații nu sunt pregătite. Dificultățile în prioritizarea acestui subiect și înțelegerea insuficientă a riscurilor sunt principalele bariere. Studiul mai arată că evaluarea performanței angajaților și regândirea modului de lucru sunt și ele esențiale, dar întâmpină obstacole similare. De asemenea, angajații trebuie să fie încurajați să inoveze, însă doar 38% dintre angajatori progresează în acest sens. Raluca Bontaș de la Deloitte subliniază importanța sustenabilității capitalului uman și a implicării liderilor pentru a face față provocărilor actuale.
Studiul Deloitte arată că 70% dintre multinaționale se așteaptă la o creștere a obligațiilor de raportare fiscală din cauza reglementărilor recente. Aproape 60% dintre respondenți consideră că digitalizarea, cum ar fi facturarea electronică, va simplifica conformarea fiscală, deși necesită investiții inițiale. Reforma fiscală internațională, inclusiv implementarea pilonului II din OCDE, este percepută ca o sursă de complexitate. De asemenea, 66% dintre respondenți anticipează o utilizare extinsă a inteligenței artificiale în conformarea fiscală în următorii trei ani. Studiul, realizat în rândul a peste 1.000 de companii din 28 de țări, subliniază provocările și oportunitățile cu care se confruntă sectorul fiscal global.
