România a înregistrat un deficit comercial de 4 miliarde de euro în relația cu Polonia la sfârșitul anului 2023. Importurile au atins 7,3 miliarde de euro, iar exporturile au fost de 3,6 miliarde de euro, conform declarațiilor lui Ovidiu Ioan Silaghi, prezent la Forumul economic România – Polonia. Acest eveniment a fost organizat în colaborare cu Camera de Comerț a Poloniei și a fost marcat de participarea unei delegații poloneze. În septembrie 2024, România avea 1.726 de companii cu capital polonez, iar soldul investițiilor directe poloneze în România era de 1,05 miliarde de euro, reprezentând 1% din totalul ISD.
Deficitul comercial al României cu Polonia a ajuns la 4 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut. Importurile din Polonia s-au ridicat la 7,3 miliarde de euro, în timp ce exporturile către această țară au fost de 3,6 miliarde de euro, conform declarațiilor lui Ovidiu Ioan Silaghi, secretar general al Camerei de Comerț și Industrie a României. În contextul creșterii constante a schimburilor comerciale după pandemie, Silaghi a evidențiat oportunitățile de cooperare, în special în sectorul automotive. De asemenea, Polonia are un sold al investițiilor directe în România de 1,05 miliarde de euro, reprezentând 1% din totalul ISD. Aceste informații au fost prezentate în cadrul Forumului economic România – Polonia, organizat recent în România.
Exporturile de cereale au scăzut cu 18% în primele opt luni ale anului, ajungând la 2,39 miliarde de euro. Aceasta este cea mai abruptă scădere dintre toate alimentele, marcând al doilea an consecutiv de diminuare, conform datelor Institutului Național de Statistică. Comparativ cu anul trecut, exporturile au fost cu 15,8% mai mici, iar în 2022 se înregistraseră livrări de 3,47 miliarde de euro, cu o creștere de 58,1%. Deși produsele alimentare procesate au crescut în volum cu 2,1%, scăderea exporturilor de cereale și alte produse alimentare a dus la un deficit comercial de 2,8 miliarde de euro. În plus, România a avut un excedent de 1,4 miliarde de euro pe segmentul cerealelor, în scădere față de 1,8 miliarde de euro anul trecut.
Deficitul comercial pe alimente a depășit 6 miliarde euro; antreprenorul Ionuț Tomescu subliniază că România nu a reușit să atragă investiții în procesarea alimentelor, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria, Cehia sau Polonia, au devenit destinații preferate pentru giganții străini. Tomescu menționează că, deși există supracapacitate de producție în Uniunea Europeană, România a rămas o piață de consum, fără o strategie clară pentru a investi în agrobusiness. El critică subvenționarea ineficientă a sectorului agricol, care nu a abordat problemele structurale ale industriei.
Deficitul comercial de 6 miliarde de euro pe alimente este rezultatul unor decizii greșite din trecut. Ionuţ Tomescu, antreprenor în domeniul băcăniilor, subliniază că România nu a reușit să atragă investiții în procesarea alimentelor, în timp ce alte țări din UE, precum Ungaria, Cehia și Polonia, au realizat progrese semnificative. De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a continuat să se concentreze pe agricultură de subzistență, cu o eficiență scăzută, în loc să dezvolte o industrie alimentară competitivă. Tomescu afirmă că, deși România a avut acces la fonduri europene, acestea nu au fost folosite eficient pentru a îmbunătăți procesarea alimentelor, lăsând țara în urma altor state europene care au investit masiv în acest sector.
Apa minerală românească este disponibilă în peste 30 de țări, de la SUA la Japonia. Aceasta a fost subliniată de oficialii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) la un eveniment dedicat industriei apei minerale. Răzvan Marian Pîrcălăbescu a evidențiat succesul SNAM, care a generat un profit net de 3 milioane de lei în primele nouă luni ale anului, și a subliniat importanța acestei industrii în reducerea deficitului comercial al României. Directorul SNAM, Victor-Andrei Dimitriu, a explicat responsabilitățile entității în asigurarea calității apei, iar antreprenorul Sorin Dănilă a apreciat sprijinul acordat de SNAM investitorilor, indiferent de dimensiunea acestora.
Deficitul comercial de 6 miliarde euro la produse alimentare se explică prin absența producției locale semnificative. Nestlé, gigantul elvețian, operează fabrici în majoritatea țărilor europene, dar nu și în România, unde se bazează exclusiv pe importuri. Deși retailerii internaționali au investit peste 20 miliarde euro în România, producția locală de alimente nu a crescut corespunzător, iar investițiile străine directe în sector sunt de aproape cinci ori mai mici. Această situație subliniază că piața românească este mai mult una de consum decât de producție, ceea ce contribuie la deficitul comercial în creștere al produselor alimentare.
Deficitul comercial al României a crescut cu 15% în primele nouă luni ale anului 2024, atingând 23,5 miliarde de euro. În luna septembrie, exporturile FOB au fost de 8148,1 milioane euro, iar importurile CIF au ajuns la 10719,6 milioane euro, rezultând un deficit de 2571,5 milioane euro. Comparativ cu septembrie 2023, exporturile au crescut cu 0,3%, în timp ce importurile s-au majorat cu 4,2%. De la începutul anului, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Deficitul comercial al României a crescut cu 15% în primele nouă luni din 2024, atingând 23,485 miliarde de euro, conform Institutului Național de Statistică (INS). În septembrie 2024, exporturile au fost de 8,148 miliarde de euro, iar importurile de 10,719 miliarde de euro, generând un deficit lunar de 2,571 miliarde de euro. Comparativ cu septembrie 2023, exporturile au crescut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 4,2%. În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%. Ponderea semnificativă în exporturi și importuri este deținută de mașini și echipamente de transport, precum și de alte produse manufacturate. Schimburile intra-UE27 au reprezentat 72,2% din total exporturi și 72,4% din total importuri, iar cele extra-UE27 27,8% din exporturi și 27,6% din importuri.
România a importat mărfuri în valoare de 14 milioane de euro pe oră în primele nouă luni din 2024. Conform datelor transmise de Statistica românească, exporturile au totalizat 69,2 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 92,7 miliarde de euro. Aceasta înseamnă un deficit comercial ce crește cu 3 milioane de euro pe oră, evidențiind o vulnerabilitate economică majoră. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut la 76%, comparativ cu 90% acum 10 ani. Cele mai importante exporturi au fost în domeniul mașinilor și echipamentelor electrice, dar și în transporturi, cu o pondere semnificativă a automobilelor.
