Elena Lasconi, președinta USR, a declarat că este esențial să construim o Românie fără privilegii, în care banii publici să fie direcționați către educație, sănătate și infrastructură, nu către confortul celor privilegiați. Ea critică actuala guvernare pentru cheltuielile excesive și pentru faptul că privilegiații beneficiază de legi favorabile, ceea ce contribuie la exodul românilor din țară. Lasconi subliniază că sistemul pensiilor speciale și schemele imobiliare frauduloase, precum cazul Nordis, sunt probleme majore care trebuie rezolvate. Candidata USR promite că, dacă va ajunge la putere, nu va permite continuarea acestor abuzuri și va milita pentru o Românie echitabilă, începând cu data de 24 noiembrie.
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat decizia în cazul lui Clotilde Armand pentru 4 decembrie. Fostul primar al Sectorului 1 este acuzat de Agenția Națională de Integritate că a utilizat funcția pentru a obține venituri dintr-un proiect european. Armand, care deschide lista USR București pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie, a contestat raportul ANI care o declară în stare de incompatibilitate. În martie, Curtea de Apel București a respins cererea de anulare a acestui raport, iar în august 2023, Parchetul a anunțat că o urmărește penal pentru favorizarea unor persoane. Clotilde Armand a catalogat acuzațiile drept ridicole și a declarat că dosarul este o făcătură.
Oficiul antifraudă al Uniunii Europene (OLAF) investighează construcția unei creșe în comuna Kazár, Ungaria, care a costat aproape 1,8 milioane de euro pentru doar 12 locuri. Deputatul ungar Ákos Hadházy a atras atenția asupra acestei posibile fraude, afirmând că fiecare leagăn a costat aproximativ 150.000 de euro și că procesul de licitație a fost trucat. De asemenea, o altă anchetă vizează primarul local, suspectat de suprafacturare în legătură cu un proiect de iazuri cu pești, având în vedere că Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană, conform Transparency International.
O creșă dintr-un sat din Ungaria, cu 12 locuri, a fost construită cu 1,8 milioane de euro din fonduri europene, iar Oficiul antifraudă al Uniunii Europene a demarat o anchetă. Deputatul ungar Ákos Hadházy a denunțat situația, afirmând că fiecare leagăn ar fi costat aproximativ 150.000 de euro, ceea ce sugerează o posibilă fraudă. Hadházy a subliniat legătura dintre societatea de construcții și oficialii implicați, menționând că nu a fost vorba despre o licitație corectă. În plus, primarul satului este sub anchetă pentru o altă investiție de 1,2 miliarde de euro, destinată înființării unor iazuri cu pești. Conform Transparency International, Ungaria este percepută ca cea mai coruptă țară din UE.
Percheziții de amploare au avut loc în județul Botoșani, unde procurorii Parchetului General investighează o rețea de falsificare a documentelor. Peste 10.000 de străini, în special ucraineni și ruși, ar fi obținut acte de identitate românești prin intermediul unor funcționari publici corupți. Într-o singură locuință au fost identificate 6.000 de persoane, iar sumele pentru eliberarea documentelor ajungeau la 450 de euro. Acuzațiile includ corupție, trafic de influență și fals în înscrisuri, iar anchetatorii suspectează că printre beneficiari se află și agenți ruși sub acoperire.
Oficiul antifraudă al Uniunii Europene (OLAF) investighează construirea unei creșe în comuna Kazár, Ungaria, care a costat aproape 1,8 milioane de euro și dispune de doar 12 locuri. Deputatul Ákos Hadházy a semnalat această problemă, acuzând un furt evident și afirmând că licitația a fost trucată. Fiecare leagăn din creșă ar fi costat aproximativ 150.000 de euro, ceea ce ridică semne de întrebare asupra utilizării fondurilor europene. În plus, primarul din localitate este vizat de o altă anchetă pentru o suprafacturare de 1,2 miliarde de euro pentru iazuri cu pești. Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană, conform Transparency International.
Un polițist din Hîncești a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție după ce a solicitat 750 de euro de la o persoană cercetată pentru conducerea unui automobil în stare de ebrietate și fără permis, promițând că nu-i va aplica amendă. Acesta a fost reținut în momentul primirii banilor și, în timpul procesului, a refuzat să se prezinte la ședințele de judecată, fiind ulterior anunțat în căutare. Pe lângă închisoare, a fost sancționat cu 200.000 de lei și i s-a interzis ocuparea unor funcții publice timp de cinci ani. Condamnatul se află sub măsura arestului și este căutat de autorități, iar suma obținută a fost confiscată de stat.
Aproximativ 90 de percheziții au avut loc în Botoșani, Suceava și București, în cadrul unei anchete privind o rețea de funcționari publici acuzați de emiterea ilegală a peste 10.000 de acte de identitate pentru cetățeni ucraineni, ruși și moldoveni. Ancheta, coordonată de Parchetul General, vizează acuzații de mită, fals informatic și alte infracțiuni. Printre cei implicați se află și Maria Huțu, fost primar PSD al comunei Vârfu Câmpului. Funcționarii ar fi eliberat cărți de identitate pe baza unor declarații false, fără acordul proprietarilor, iar sumele plătite pentru obținerea acestor acte varia între 350-400 de euro.
Șapte persoane sunt acuzate de trucarea unei licitații organizate de Agenția Rezerve Materiale, prejudiciul estimat fiind de 3.712.500 lei. În 2023, agenția a inițiat o licitație pentru achiziționarea de material metalic, iar după contestații, o companie a fost declarată câștigătoare. Funcționarii publici, împreună cu reprezentanții companiei, au efectuat o inspecție superficială, omisând să verifice conformitatea materialelor. În urma semnării unui contract, materialele livrate nu au respectat specificațiile tehnice, iar inculpații au fost trimiși în judecată, riscând pedepse de până la 15 ani de închisoare. Sechestrul a fost aplicat pentru garantarea executării eventualelor amenzi.
CNA a identificat riscuri de corupție în activitatea ANTA prin utilizarea discreționară a camerelor video portabile în controlul în trafic. Această practică, împreună cu lipsa unui control sistematic asupra utilizării acestor camere, poate afecta organizarea transporturilor rutiere. De asemenea, CNA a subliniat că ANTA nu monitorizează suficient stațiile de inspecție tehnică și nu folosește informațiile din sistemul informațional „Autotest”, ceea ce contribuie la nereguli în sectorul transporturilor.
