Menținerea unui program încărcat poate ameliora simptomele de A.D.H.D. Un studiu recent publicat în Journal of Clinical Psychiatry a arătat că responsabilitățile suplimentare pot fi asociate cu o ameliorare a simptomelor A.D.H.D. Cercetătorii au urmărit 483 de pacienți din SUA și Canada timp de 16 ani, constatând că, în perioadele solicitante, cum ar fi școala sau munca, simptomele se pot reduce. De exemplu, Sophie Didier, diagnosticată cu A.D.H.D., a observat îmbunătățiri în notele sale atunci când era ocupată cu activități extracurriculare. Totuși, nu toate persoanele cu A.D.H.D. pot beneficia de o viață aglomerată, iar modul în care simptomele se manifestă depinde de abilitățile individuale. Dr. Sibley subliniază importanța găsirii unei rutine care funcționează pentru fiecare individ.
Un nou studiu arată că copiii cu IQ ridicat sunt diagnosticați cu ADHD mai târziu în viață. Cercetătorii de la Universitatea Western Ontario și Universitatea Queen’s din Canada au analizat datele a 568 de tineri cu vârste între 4 și 22 de ani, evidențiind că un IQ mai mare, un statut socioeconomic ridicat și etnia non-albă a mamei contribuie la un diagnostic întârziat. De asemenea, modul în care simptomele sunt exprimate joacă un rol esențial; persoanele care își interiorizează simptomele sunt diagnosticate mai târziu. ADHD afectează concentrarea și controlul impulsurilor, iar un diagnostic timpuriu este crucial pentru prevenirea problemelor comportamentale și a performanțelor academice scăzute. Studiul sugerează că atât fetele, cât și băieții sunt afectați în mod similar de aceste aspecte. Rezultatele oferă indicații importante pentru profesioniștii din domeniul sănătății și părinți, subliniind necesitatea unei atenții sporite la copiii cu IQ ridicat sau care își maschează simptomele.
Studiul recent arată că nu există o legătură cauzală între consumul de cafea în timpul sarcinii și dificultățile de neurodezvoltare ale copiilor. Cercetarea a analizat zeci de mii de femei însărcinate din Norvegia, pe parcursul a două decenii, și a luat în considerare factori precum genele și venitul. Deși unele studii anterioare sugerau o asociere între cafea și ADHD, noua cercetare a izolat efectul consumului de cafea de alți factori de confuzie, concluzionând că nu se poate stabili cafeaua ca fiind cauza directă a problemelor de dezvoltare. Limitările studiului sugerează că, deși nu s-au găsit efecte puternice, este posibil să existe influențe mai subtile.
Cercetătorii au identificat 254 de variante genetice care pot influența structurile subcorticale ale creierului, legate de tulburări precum Parkinson și ADHD. Această descoperire provine dintr-un studiu internațional desfășurat de o echipă de 189 de cercetători, care a analizat datele genetice ale 74.898 de participanți din 19 țări. Utilizând tehnica GWAS, echipa a descoperit corelații între variațiile genetice și volumul anumitor regiuni subcorticale, sugerând o bază genetică pentru aceste afecțiuni. Rezultatele studiului, publicat în *Nature Genetics*, ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru Parkinson și ADHD, având în vedere că aceste tulburări au o componentă biologică semnificativă.
