STIINTA
Publicat acuma circa 5 oreAstronomii au descoperit o planetă nou-născută care s-a format în doar trei milioane de ani, ceea ce reprezintă un timp extrem de scurt în termeni cosmici.
Această planetă, cu o masă estimată de 10-20 de ori mai mare decât a Pământului, orbitează în jurul unei stele tinere, situată la aproximativ 520 de ani-lumină de Terra. Descoperirea contestă teoriile existente referitoare la viteza de formare a planetelor, având în vedere că Pământul a avut nevoie de 10-20 de milioane de ani pentru a se forma. Cercetătorii suspectează că planeta a migrat către stea după formare, iar detectarea sa a fost realizată prin metoda tranzitului, folosind telescopul spațial TESS. Această descoperire oferă noi perspective asupra formării planetelor în discurile protoplanetare.STIINTA
Publicat acuma 1 ziPentru prima dată, astronomii au reușit să fotografieze o stea aflată pe moarte în afara galaxiei Calea Lactee.
Steaua WOH G64, situată la 160.000 de ani-lumină de Pământ, a fost observată cu ajutorul Telescopului Foarte Mare al Observatorului European de Sud. Aceasta emite gaz și praf, fiind în ultimele etape înainte de a deveni supernova. Observațiile au dezvăluit un cocon în formă de ou în jurul stelei, ceea ce sugerează o ejecție drastică de material. WOH G64, o supergigantă roșie de aproape 2000 de ori mai mare decât Soarele, a suferit schimbări semnificative în ultimul deceniu, oferind cercetătorilor o oportunitate rară de a studia evoluția sa în timp real. Această descoperire ar putea ajuta la înțelegerea proceselor care au loc în ultimele momente ale vieții unei stele.STIINTA
Publicat acuma 7 zileCometa criovolcanică 29P/Schwassmann-Wachmann a erupt de patru ori în mai puțin de 48 de ore,
devenind astfel neobișnuit de strălucitoare. Aceste erupții, cele mai puternice din ultimii trei ani, au crescut confuzia cu privire la comportamentul acestei comete vulcanice. 29P, cu un diametru de aproximativ 60 de kilometri, face parte dintr-un grup rar de comete criovolcanice, care își eliberează criomagma atunci când se supraîncălzesc din cauza radiației solare. Observațiile recente au arătat că norul de resturi expulzat de cometă reflectă de 289 de ori mai multă lumină decât nucleul său, stârnind astfel un interes crescut în rândul astronomilor, care încearcă să înțeleagă motivele erupțiilor sale sporadice și imprevizibile.STIINTA
Publicat acuma 8 zileLuna plină din noiembrie, cunoscută sub numele de Luna Castorului, va străluci pe cer în noaptea de 15 noiembrie 2024.
Aceasta reprezintă ultima superlună a anului, fiind a patra din cele patru superluni observate în 2024. Denumirea de Luna Castorului provine din tradiția veche, care indică perioada în care castorii își fac provizii pentru iarnă. În plus, în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, va avea loc apogeul ploii de meteoriți Leonid, oferind o oportunitate suplimentară de observare a cerului. Această superlună va apărea mai mare și mai strălucitoare datorită apropierii sale de Pământ, conform informațiilor furnizate de NASA.STIINTA
Publicat acuma 8 zilePloaia de meteori Leonide va atinge apogeul în weekendul 16 și 17 noiembrie!
Acești meteori, cunoscuți pentru viteza lor de până la 70 de kilometri pe secundă, pot fi observați pe cer în timpul nopții, dar condițiile de observare vor fi influențate de o Lună aproape plină. Shyam Balaji de la King’s College recomandă observarea în primele ore ale dimineții, când Luna este mai jos pe cer, pentru a crește șansele de a vedea mai mulți meteori. În condiții ideale, pot fi vizibili aproximativ 15 meteori pe oră, iar cele mai bune momente pentru observație sunt între miezul nopții și răsărit. Este esențial să te afli departe de luminile orașului și să alegi o noapte fără nori pentru o experiență optimă.STIINTA
Publicat acuma 8 zileO echipă de astronomi a revizuit compoziția Soarelui, sugerând niveluri mai mari de carbon, azot și oxigen decât se credea anterior.
Această descoperire provine dintr-o analiză interdisciplinară care combină datele despre corpurile primitive din sistemul solar cu măsurători solare recente. Cercetătorii de la Southwest Research Institute (SUA) au folosit date din misiuni precum Hayabusa-2 și OSIRIS-REx pentru a susține noile concluzii. Dr. Ngoc Truong, cercetător postdoctoral, a subliniat că aceste rezultate pot îmbunătăți înțelegerea chimiei nebuloasei solare primordiale și a formării corpului sistemului solar. Aceste descoperiri deschid noi perspective pentru viitoare măsurători heliosismologice și explorări cosmice.STIINTA
Publicat acuma 8 zileLuna plină de la finalul lunii noiembrie este cunoscută sub numele de Luna Castorului
datorită activității intense a castorilor care își repară vizuinele pentru hibernare. Această denumire provine din tradițiile nord-americane, unde luna este asociată și cu înghețul, având astfel și numele de „Luna înghețului”. În acest an, faza de Lună Plină va avea loc pe 15 noiembrie, la ora 23:28, când Luna va fi vizibilă toată noaptea, aproape de Pleiade și Uranus. Luna Castorului este, de asemenea, considerată o super-lună, fiind mai aproape de Pământ și având o strălucire mai mare. Această lună plină mai este cunoscută și sub denumiri precum „Luna jelaniei” în tradițiile pre-creștine, simbolizând o perioadă de reflecție și speranță pentru noul an. Pe cer, pot fi observate și planetele Venus, Saturn, Jupiter și Marte, adăugând un plus de frumusețe fenomenelor astronomice din această perioadă.STIINTA
Publicat acuma 9 zileAstronomii au observat o stea masivă din galaxia Andromeda care a dispărut fără a exploda într-o supernovă.
Această stea, denumită M31-2014-DS1, a prezentat o luminozitate constantă timp de 1.000 de zile, urmată de o diminuare semnificativă pe parcursul altor 1.000 de zile. În 2023, steaua nu a mai fost detectată. Studiul publicat de Kishalay De și echipa sa sugerează că steaua a trecut direct într-o gaură neagră, fără a produce o explozie vizibilă. Aceasta reprezintă o descoperire importantă, având în vedere că supernovele de Tip 2, care generează elemente grele și raze cosmice, sunt relativ rare. Rezultatele studiului indică o înțelegere limitată a fenomenelor legate de stelele masive.ACTUALITATE
Publicat acuma 10 zilePe 13 noiembrie, astronomii au descoperit un tunel interstelar
în apropierea sistemului nostru solar, parte a unei structuri de gaz fierbinte cunoscută sub numele de bula locală. Această descoperire, detaliată într-un studiu publicat în "Astronomy & Astrophysics", sugerează că tunelul ar putea conecta diferite regiuni interstelare. În aceeași zi, creștinii îl sărbătoresc pe Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, un sfânt cunoscut pentru viziunea sa asupra păcatului și moralității. Astfel, 13 noiembrie devine un moment de reflecție atât asupra credinței, cât și asupra descoperirilor științifice. În Prahova, prima zăpadă a căzut, aducând gânduri despre pregătirile pentru iarnă, în contextul unei societăți în continuă schimbare și provocări economice.STIINTA
Publicat acuma 12 zileAstronomii au realizat o analiză cinematică 3D a roiurilor globulare,
un studiu de pionierat publicat în Astronomy & Astrophysics de către cercetători de la Institutul Național de Astrofizică (INAF) și Universitatea din Bologna. Aceasta este prima cercetare care examinează 16 roiuri globulare din galaxia noastră, oferind o descriere detaliată a proprietăților cinematice și a evoluției lor. Studiul subliniază că aceste roiuri, cu vârste de până la 13 miliarde de ani, sunt formate din mai multe populații stelare, fiecare având caracteristici chimice distincte. Analiza a fost realizată prin măsurarea vitezelor 3D, folosind date de la telescopul Gaia și telescopul VLT, oferind o imagine fără precedent asupra dinamicii interne a acestor structuri cosmice.STIINTA
Publicat acuma 13 zileAstronomii au descoperit un tunel interstelar care leagă Bula Locală de Proxima Centauri
, cea mai apropiată stea de Soare. Această descoperire a fost realizată de o echipă care a folosit telescopul eROSITA pentru a studia regiunea cosmică. Bula Locală, cu o lungime de 1.000 de ani-lumină și o temperatură de aproximativ 1 milion Kelvin, a fost probabil creată de explozii de supernova acum 14,4 milioane de ani. Tunelul descoperit sugerează o posibilă conexiune cu alte structuri interstelare din apropiere. Deși nu se știe încă destinația exactă a tunelului, cercetările sugerează o rețea complexă de bule și tuneluri în galaxie, o teorie propusă în trecut, dar fără dovezi concludente. Studiul a fost publicat în Astronomy & Astrophysics.STIINTA
Publicat acuma 13 zileTelescopul James Webb a descoperit LID-568, cea mai „flămândă” gaură neagră din universul timpuriu,
care există de aproximativ 1,5 miliarde de ani după Big Bang. Cu o masă de 10 milioane de ori mai mare decât Soarele, LID-568 crește într-un ritm de peste 40 de ori mai rapid decât limita Eddington, ceea ce provoacă noi întrebări despre formarea și evoluția găurilor negre. Aceste observații sugerează că găurile negre primordiale s-ar fi putut forma fie prin explozia stelelor, fie prin prăbușirea norilor de gaz. Cercetătorii intenționează să continue studiile pentru a înțelege mai bine acest fenomen.STIINTA
Publicat acuma 15 zileCercetătorii susțin că dovezile pentru existența Planetei 9 se adună.
O echipă de astronomi, inclusiv Mike Brown și Konstantin Batygin, a avansat ideea că o planetă nevăzută, de câteva ori mai mare decât Pământul, ar putea influența orbitele obiectelor din Centura Kuiper. Această planetă ar putea remodela înțelegerea sistemului solar. Controversa persistă, cu teorii concurente despre natura și existența acestei planete. Un nou telescop, Observatorul Vera C. Rubin, va începe să funcționeze în 2025, având potențialul de a confirma sau infirma aceste ipoteze. Căutarea continuă de peste 175 de ani, iar astronomii speră că viitoarele observații vor aduce claritate.STIINTA
Publicat acuma 15 zileTelescopul Spațial James Webb a observat un disc neted de reziduuri cosmice în jurul stelei Vega,
ceea ce sugerează că nu s-au format exoplanete în această zonă. Vega, situată la aproximativ 25 de ani-lumină de Pământ, este o stea masivă, iar observațiile recente au arătat că discul circumstelar, cu o lățime de 161 de miliarde de kilometri, nu prezintă găuri, indicând absența planetelor. Această descoperire a fost realizată după studii anterioare cu Telescopul Hubble, iar astronomii sunt nedumeriți de acest fenomen care contrazice cunoștințele actuale despre formarea planetelor. Această situație ar putea schimba radical înțelegerea noastră despre sistemele planetare din jurul altor stele.STIINTA
Publicat acuma 19 zile
