Banca Centrală Europeană (BCE) a emis avertismente serioase privind redresarea zonei euro, evidențiind riscurile legate de datoriile și deficitele bugetare mari, mai ales în țări precum Italia. În raportul de stabilitate financiară din noiembrie, BCE subliniază că vulnerabilitățile datoriei suverane cresc, iar multe țări nu dispun de suficient spațiu bugetar. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, a menționat că nivelurile ridicate de îndatorare, combinate cu o creștere economică slabă, pot reaprinde temerile piețelor financiare. De asemenea, sectorul bancar rămâne vulnerabil la volatilitate, iar întreprinderile mici și mijlocii se pot confrunta cu dificultăți dacă creșterea economică încetinește. BCE recomandă menținerea rezervelor de capital pentru a asigura stabilitatea financiară.
Zona euro se confruntă cu riscuri semnificative din cauza incertitudinilor macroeconomice și geopolitice, conform unei declarații a Băncii Centrale Europene (BCE). Luis de Guindos, vicepreședintele BCE, a subliniat că băncile din Uniunea Europeană sunt vulnerabile din cauza dependenței de lichiditățile provenite din Statele Unite, ceea ce poate afecta activitățile economice. De asemenea, conflictele internaționale și disputele comerciale, mai ales în contextul amenințărilor de taxe vamale din partea președintelui SUA, pot exacerba situația. BCE a semnalat că datoriile acumulate de țările din Uniunea Europeană reprezintă un alt risc major pentru stabilitate.
Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că sporirea fricțiunilor comerciale poate aduce riscuri suplimentare economiei zonei euro, amplificând vulnerabilitățile sistemului financiar. Raportul de stabilitate financiară al BCE subliniază că temerile legate de inflația ridicată și creșterea economică sub așteptări contribuie la un climat economic sumbru. Tensiunile comerciale globale și protecționismul politicii comerciale din SUA ar putea determina pierderi semnificative, afectând încrederea gospodăriilor și firmelor. O escaladare a conflictelor geopolitice, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu și Ucraina, ar putea afecta grav creșterea economică a zonei euro, crescând prețurile la energie și importuri, și influențând inflația, conform BCE.
Inteligența artificială ar putea declanșa o viitoare criză economică, avertizează Banca Centrală Europeană (BCE) în cadrul revizuirii stabilității financiare. BCE subliniază că piața bursieră, în special în SUA, devine tot mai dependentă de câteva companii mari, ceea ce ridică semne de întrebare asupra unei posibile bule a prețurilor activelor legate de AI. De asemenea, BCE menționează riscurile de lichiditate și fragmentarea comercială în zona euro, în special pentru Italia și Franța, care se vor împrumuta la rate ale dobânzii mai mari în următorul deceniu. Aceste aspecte ar putea afecta grav economia globală.
Inflația din zona euro a crescut la 2% în octombrie, conform datelor finale publicate de Eurostat. Acest indice, care reflectă prețurile de consum, a crescut de la 1,7% în septembrie. Comparativ cu luna precedentă, inflația a avansat cu 0,3%, contrar estimărilor inițiale care anticipau o scădere. Excluzând produsele alimentare neprocesate și energia, inflația a rămas constantă la 2,7%. Aceste date sugerează o stabilizare a prețurilor în cele 20 de țări care utilizează moneda unică, în conformitate cu așteptările pieței.
Inflația din zona euro a crescut la 2% în octombrie după o rată de 1,7% în septembrie, conform datelor Eurostat. Această creștere anualizată se aliniază cu prima estimare și cu așteptările analiștilor. Comparativ cu luna precedentă, inflația a avansat cu 0,3%, contrar estimărilor inițiale de scădere. Excluzând produsele alimentare neprocesate și energia, inflația a rămas constantă la 2,7%, similar cu luna anterioară. Aceste date sugerează o stabilitate în tendințele de consum în rândul celor 20 de țări din zona euro.
George Simion, liderul AUR, a declarat că România nu trebuie să adere la zona euro, subliniind că nu va încuraja Banca Națională să renunțe la suveranitatea monetară. Simion s-a pronunțat pentru pace în Ucraina, chiar dacă acest lucru ar implica sacrificii din partea Kievului. În cadrul unei dezbateri, el a cerut participanților să jure pe Biblie că nu vor implica România într-un război, afirmând că țara este „total nepregătită”. De asemenea, a adresat un mesaj președintelui american Donald Trump, solicitând o soluție de pace și integrarea Ucrainei în NATO.
George Simion, candidatul AUR la Președinție, afirmă că nu ar încuraja intrarea României în zona Euro. Acesta susține că, deși nu este împotriva Uniunii Europene, prioritizează suveranitatea națională și, în mod special, suveranitatea monetară. Declarațiile sale sugerează o viziune naționalistă în ceea ce privește politica economică a României, evidențiind importanța menținerii controlului asupra monedei naționale. Simion își fundamentează poziția pe argumente care vizează independența economică a țării în contextul deciziilor luate la nivel european.
Economia zonei Euro va rămâne în urmă față de SUA, cu o prognoză de creștere revizuită la 1,3% pentru 2025, a anunțat Comisia Europeană. Aceasta este o scădere față de estimarea anterioară de 1,4%. Prognozele sectorului privat sunt și mai pesimiste, anticipând o creștere de doar 1,1%. Germania, cea mai mare economie a regiunii, se confruntă cu stagnare și se estimează o contracție de 0,1% în acest an. În contrast, economia SUA este prognozată să crească cu 2,1% în 2025, ceea ce evidențiază dificultățile economice ale zonei Euro și posibilele tensiuni comerciale cu SUA și China.
Rata de ocupare a forței de muncă în zona euro a crescut cu 0,2% în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul anterior, depășind estimările analiștilor. În ritm anual, creșterea a fost de 1%. De asemenea, Produsul intern brut al zonei euro a înregistrat un avans de 0,4% în aceeași perioadă. În contrast, România a stagnat, cu un PIB neschimbat față de trimestrul anterior și o scădere de 0,2% în ritm anual. Aceste date sugerează o redresare economică în zona euro, în timp ce România se confruntă cu provocări economice.
