Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu, Yoav Gallant și Mohammed Deif; acuzațiile vizează crime împotriva umanității și crime de război în Fâșia Gaza. Ministrul olandez de externe a afirmat că Țările de Jos vor respecta aceste mandate, obligând astfel statele membre CPI să acționeze. Josep Borrell a subliniat că aceste decizii sunt juridice, nu politice, și afectează deplasările celor vizați în cele 124 de state membre. Israel contestă competența CPI, invocând dreptul de a investiga independent. Mandatele sunt legate de infracțiuni comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024, inclusiv expunerea civililor la foame.
Uniunea Europeană a cerut aplicarea mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că hotărârile CPI, considerate nepolitice, trebuie respectate. Într-o conferință de presă din Iordania, Borrell a subliniat necesitatea ca toate statele membre să se conformeze. De asemenea, ministrul iordanian de Externe, Ayman Al-Safadi, a cerut ca decizia CPI să fie văzută ca un apel la oprirea violenței în Gaza. Reacțiile din Israel au fost vehemente, Netanyahu numind decizia „absurdă” și „antisemită”, iar noul ministru al Apărării, Israel Katz, a acuzat CPI de părtinire.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant. Acuzațiile vizează crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictului din Gaza. CPI susține că există motive să creadă că cei doi oficiali israelieni sunt responsabili pentru crime grave, inclusiv utilizarea înfometării ca metodă de război. Netanyahu a respins acuzațiile, calificând decizia drept antisemită, în timp ce Israelul contestă jurisdicția CPI. Aceste mandate subliniază o intensificare a presiunii internaționale asupra Israelului, iar impactul asupra dinamicii regionale și a eforturilor de pace rămâne incert. Judecătoarea Iulia Motoc, care trebuia să se ocupe de caz, a cerut înlocuirea sa din motive medicale, întârziind astfel procesul.
Benjamin Netanyahu a calificat drept „antisemită” decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele său și al fostului ministru al apărării, Yoav Gallant. Premierul israelian a comparat această acțiune cu procesul Dreyfus, considerându-se victima unei nedreptăți istorice. Ministrul de externe al Israelului, Gideon Saar, a criticat CPI pentru pierderea legitimității. În contrast, Hamas a salutat decizia CPI, considerând-o un pas important spre justiție. CPI a emis mandate de arestare pentru crime de război și împotriva umanității, vizează atât lideri israelieni, cât și pe șeful aripii militare a Hamas, Mohammed Deif.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, fostul ministru al Apărării, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității. Reacția Statelor Unite a fost rapidă, exprimându-și îngrijorarea față de decizia CPI și contestându-i competența juridică în acest caz. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a subliniat că Washingtonul va discuta despre pașii următori cu partenerii, inclusiv cu Israelul. În Congres, republicanii au cerut sancțiuni împotriva CPI, considerând acțiunile acesteia ca fiind absurde și iresponsabile. De asemenea, Donald Trump nu a comentat deocamdată, dar un consilier a promis un răspuns puternic la deciziile CPI.
Uniunea Europeană va respecta mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat că mandatele de arestare pentru Netanyahu, fostul ministru al apărării Yoav Gallant și liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, trebuie „puse în aplicare”. Borrell a subliniat că această decizie nu este politică, ci o hotărâre a unei instanțe internaționale, care trebuie respectată. Mandatele vizează crime împotriva umanității și crime de război comise în perioada recentă. De asemenea, Borrell a menționat că toate statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a respecta decizia CPI, ceea ce ar restricționa deplasările lui Netanyahu în statele semnatare. Deși Israelul susține că Deif a fost ucis, Hamas neagă această informație. Borrell se pregătește să își încheie mandatul în curând, fiind înlocuit de Kaja Kallas.
CPI a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război. Judecătorii Curții Penale Internaționale au decis în unanimitate să emită aceste mandate pe numele liderilor israelieni, în urma unor acuzații de crime împotriva umanității și crime de război, legate de acțiunile din Fâșia Gaza, în perioada conflictului cu Hamas. Mandatele sunt valabile în peste 120 de țări membre ale CPI, iar Netanyahu și Gallant ar putea fi arestați dacă călătoresc în aceste state. De asemenea, un mandat similar a fost emis și pentru Mohammed Deif, lider Hamas, care a fost declarat mort de Israel. Această decizie complică eforturile de negociere pentru o încetare a focului și ridică întrebări despre impactul său asupra relațiilor internaționale ale Israelului.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant. Această decizie este considerată de Netanyahu ca fiind „antisemită”, comparând-o cu un nou „proces Dreyfus”. CPI a stabilit că există motive rezonabile pentru a crede că aceștia sunt responsabili pentru crime de război, incluzând folosirea înfometării ca metodă de război. De asemenea, CPI a emis un mandat de arestare și pe numele liderului militar al Hamas, Ibrahim Al-Masri. Israelul contestă jurisdicția CPI și neagă acuzațiile de crime de război, în timp ce Hamas consideră că această acțiune reprezintă un pas important spre justiție. În cazul în care Netanyahu sau Gallant călătoresc în unul dintre cele 124 de state membre ale CPI, aceștia pot fi arestați.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant. Camera Preliminară I a respins recursul Israelului privind jurisdicția instanței, stabilind că aceasta se bazează pe teritoriu. Mandatele vizează crime de război și împotriva umanității, comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024, în contextul conflictului Israel-Palestina. CPI acuză liderii israelieni de crime de război, inclusiv utilizarea înfometării ca metodă de război și restricționarea ajutoarelor umanitare în Gaza, afectând grav populația civilă.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant pe baza acuzațiilor de crime de război și crime împotriva umanității, comise în perioada 8 octombrie 2023 - 20 mai 2024. CPI a constatat că cei doi lideri israelieni au acționat împotriva populației civile din Gaza, îndreptând atacuri și restricționând accesul la ajutoare umanitare esențiale, ceea ce a dus la suferințe severe și la moartea multor civili. De asemenea, CPI a emis un mandat de arestare pe numele liderului Hamas, Mohammed Deif, deși acesta a fost declarat mort de Israel. Mandatele reflectă o evaluare detaliată a comportamentului acuzat al oficialilor israelieni în contextul conflictului armat.
