Campania electorală pentru alegerile prezidențiale se încheie sâmbătă la ora 7,00. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat detalii importante pentru scrutinul din 24 noiembrie, care va avea loc în 18.968 de secții de votare la nivel național și 950 în străinătate. Președintele AEP, Toni Greblă, a subliniat obligația candidaților de a elimina materialele de propagandă electorală în ziua încheierii campaniei. De asemenea, au fost tipărite aproximativ 19 milioane de buletine de vot, iar votul prin corespondență a fost solicitat de 6.721 de alegători, din care 6.283 de plicuri au fost expediate. Secțiile de votare se deschid vineri în străinătate și duminică la nivel național, cu un program de votare între orele 7,00 și 21,00, iar în cazul alegătorilor care sunt la rând la ora 21,00, programul se va prelungi până la 23,59.
Toni Greblă, preşedintele AEP, a anunţat organizarea a 18.968 de secţii de votare la nivel naţional pentru alegerile prezidenţiale. Dintre acestea, 950 se află în străinătate, un record pentru România. Aproape 19 milioane de buletine de vot au fost tipărite şi vor fi distribuite prefecturilor. Până acum, 6.721 de români au solicitat vot prin corespondenţă, iar 2.531 au votat deja. Campania electorală se încheie sâmbătă, 23 noiembrie, iar secţiile de votare se deschid vineri la ora 12.00, continuând sâmbătă şi duminică de la 7.00 la 21.00. Votarea poate fi prelungită până la ora 23.59 pentru cei aflaţi la rând.
AEP a organizat 18.968 de secții de votare în țară și 950 în străinătate pentru alegerile prezidențiale. Președintele AEP, Toni Greblă, a anunțat că aproape 19 milioane de buletine de vot au ajuns la prefecturi, urmând a fi distribuite sâmbătă. Până acum, 2.531 de români au votat prin corespondență, iar campania electorală se va încheia pe 23 noiembrie la ora 7.00. Secțiile de votare din străinătate se deschid vineri, iar votarea se va prelungi până la 23.59 pentru ultimii alegători.
Indemnizațiile pentru membrii Birourilor Electorale ale Secțiilor de Votare în 2024 sunt stabilite prin Ordonanța de Urgență. Astfel, președinții, locțiitorii și operatorii de calculator din secțiile de votare din țară vor primi 330 lei, în timp ce ceilalți membri vor câștiga 240 lei. În cazul secțiilor din străinătate, președinții și locțiitorii vor beneficia de 730 lei, iar membrii cu atribuții de operator calculator vor primi 660 lei. De asemenea, se acordă bonusuri pentru personalul care gestionează voturile prin corespondență, cu sume variind între 240 și 350 lei, în funcție de rolul ocupat. Aceste măsuri sunt parte din organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, autoritățile locale, parlamentare și prezidențiale din 2024.
Operațiunile de repartizare a operatorilor de calculator pentru votul prin corespondență au fost finalizate pe 9 noiembrie 2024, conform Autorității Electorale Permanente (AEP). Acești operatori sunt desemnați prin tragere la sorți din rândul persoanelor admise, conform legislației. Procesul a fost transmis live pe canalul de YouTube al AEP, iar rezultatele sunt disponibile pe site-ul oficial al instituției. Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 24 noiembrie (tur I) și 8 decembrie 2024 (tur II), iar alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie 2024.
Poșta Română a început să primească voturi prin corespondență din străinătate pentru alegerile prezidențiale din 2024. Compania a trimis peste 6.000 de articole poștale pentru a facilita votul românilor din afaceri, inclusiv pentru alegerile generale. Până acum, 184 de voturi au fost înregistrate din țări precum Ungaria, Grecia, Cehia, Bulgaria, Franța, Suedia, Austria și Elveția. Poșta Română subliniază angajamentul său de a asigura un proces electoral eficient și transparent, prioritizând accesul cetățenilor la votul democratic, precum și confidențialitatea și integritatea fiecărui vot.
Românii din Diaspora își exprimă votul pentru alegerile din 2024 prin corespondență. Poșta Română a anunțat recepționarea primelor 184 de plicuri de vot, provenind din diverse țări europene, precum Ungaria, Grecia și Cehia. Această inițiativă permite românilor din afară să participe activ la procesul electoral, cu cele mai multe voturi venind din Marea Britanie, Germania și Elveția. Aproximativ 6.839 de români s-au înregistrat pentru votul prin corespondență la alegerile parlamentare, iar pentru cele prezidențiale, numărul a ajuns la 6.916. Președintele AEP, Toni Greblă, a subliniat că toate voturile trebuie să ajungă în România până pe 21 noiembrie pentru validare, iar alegerile sunt programate pentru sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie.
Românii din diaspora au început să voteze prin corespondență pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. Compania Națională „Poșta Română” a recepționat primele voturi, provenind din țări precum Ungaria, Grecia, Cehia și Franța. Până în prezent, au fost trimise peste 12.000 de plicuri, acoperind ambele tururi de scrutin. Poșta Română se angajează să asigure un proces electoral eficient și transparent, garantând confidențialitatea și integritatea votului. CNPR, operatorul național poștal, este deținut în proporție de 93,52% de statul român.
Poșta Română a recepționat primele plicuri cu voturi prin corespondență trimise de cetățenii români din diaspora. Aceste voturi sunt parte din angajamentul companiei de a susține dreptul la vot al românilor din afaceri, conform legislației în vigoare. Pentru alegerile prezidențiale din 2024, Poșta Română a expediat peste 6.000 de trimiteri, acoperind ambele tururi de scrutin, iar pentru alegerile parlamentare au fost expediate aproximativ 6.000 de plicuri. Până în prezent, au fost înregistrate 184 de voturi primite din țări precum Ungaria, Grecia și Franța. Poșta Română se angajează să asigure un proces electoral eficient și transparent, garantând confidențialitatea voturilor.
Peste 13.000 de buletine de vot prin corespondență au fost respinse în Nevada din cauza semnăturilor greșite ale alegătorilor. Această situație a fost observată în special în rândul generației Z, care a crescut în era tehnologiei și a renunțat la scrierea de mână. Secretarul de stat al Nevadei, Francisco Aguilar, a subliniat că tinerii au dificultăți în a-și semna numele, iar acest lucru ar putea afecta numărarea voturilor. În plus, multe școli nu mai predau scrierea cursivă, ceea ce contribuie la această problemă. De asemenea, angajatorii se plâng că tinerii nu au abilitățile necesare pentru a interacționa eficient în mediul de lucru, ceea ce intensifică provocările cu care se confruntă generația Z în viața profesională.
