Votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale 2024 a început; Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că prima secție de votare a fost deschisă în Auckland, Noua Zeelandă, unde șase persoane au votat deja. Cetățenii români cu drept de vot pot vota în străinătate la oricare dintre cele 950 de secții organizate, având nevoie de un act de identitate valabil. Votarea se desfășoară timp de trei zile, iar cele mai multe secții se află în Italia și Malta, urmate de Spania și Regatul Unit. Lista completă a secțiilor de vot poate fi consultată pe site-ul roaep.ro.
Alegătorii cu cetățenie română din Republica Moldova influențează semnificativ procesul electoral din România. Iurie Ciocan, fost președinte al Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, a subliniat că 1.200.000 de cetățeni români din Moldova au drept de vot, dar participarea lor este sub potențial. Aceștia se orientează spre valorile europene și susțin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cu 30% dintre ei sprijinind reunificarea cu România. La alegerile europarlamentare, aproximativ 56.000 de moldoveni au votat, reprezentând 25% din totalul votanților din diaspora. Ciocan a evidențiat că aceste alegeri sunt cruciale, iar românii din Moldova trebuie integrați mai bine în politicile economice și sociale ale României. În plus, 59 de secții de votare vor fi deschise în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România.
H.D. Hartmann consideră că PNL a căzut în capcana votului din Diaspora, subestimând dificultățile de a-l obține. În cadrul emisiunii „În Opoziție”, analistul a subliniat că PNL a greșit prin încrederea excesivă în voturile din afară, crezând că acestea sunt o „proprietate privată”. De asemenea, Hartmann a menționat că partidul a eșuat și în atragerea votului intern, observând că partidele anti-sistem au o dinamică interesantă. El a subliniat că PNL ar fi trebuit să beneficieze de votul USR, dar acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce complică situația electorală.
A început votul în străinătate pentru alegerile prezidențiale 2024. Cetățenii români cu drept de vot, aflați în afara țării, pot vota timp de trei zile, începând de vineri, 22 noiembrie. Prima secție s-a deschis în Auckland, Noua Zeelandă, iar până acum au votat peste 90 de români. În total, au fost înființate 950 de secții de votare în diverse țări, cele mai multe în Italia, Spania și Regatul Unit. Votarea se va desfășura conform unui program stabilit, iar 4.200 de români au votat deja prin corespondență. În primul tur, românii pot alege dintre 14 candidați, iar Ludovic Orban a anunțat retragerea din cursă. Acesta este al 9-lea scrutin prezidențial de la Revoluție.
Votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale începe vineri, 22 noiembrie, și se va desfășura timp de trei zile. Cetățenii români cu drept de vot pot vota la cele 950 de secții organizate în străinătate sau prin corespondență. Votarea se va realiza vineri între orele locale 12:00 și 21:00, iar sâmbătă și duminică între 7:00 și 21:00. Alegătorii pot utiliza diverse acte de identitate românești, iar cei care au optat pentru vot prin corespondență trebuie să expedieze plicurile cu voturi până la 21 noiembrie. Peste 6.900 de români s-au înregistrat pentru votul prin corespondență, majoritatea din Marea Britanie și Germania. La secțiile de votare, alegătorii vor utiliza liste electorale suplimentare și vor vota în cabine închise, aplicând ștampila „VOTAT” pe buletinul de vot. Monitorizarea votului va fi asigurată prin video.
Votul pentru alegerile prezidențiale începe în această noapte în Noua Zeelandă; prima secție din cele 950 organizate de Autoritatea Electorală Permanentă se deschide la 01:00, ora României. Românii din diaspora pot vota în perioada 22-24 noiembrie 2024, cu prelungiri până la 23:59 în ziua de duminică pentru cei care se află la rând. În cazul în care niciunul dintre cei 14 candidați nu obține majoritatea, al doilea tur va avea loc pe 8 decembrie. Cetățenii români cu drept de vot pot vota în secțiile din străinătate pe baza unui act de identitate valid. Datele privind prezența la vot vor fi disponibile în timp real pe site-ul AEP.
Silviu Predoiu a explicat cum a apărut controversa votului din diaspora în 2009, afirmând că totul a fost generat de o eroare de calcul a unei jurnaliste. Acesta a subliniat că informațiile vehiculate la vremea respectivă pot fi infirmate prin accesarea înregistrărilor din secția de votare. Predoiu a menționat că absența unei plângeri din partea PSD este o dovadă suplimentară că votul nu a fost fraudat. Aceste declarații au fost făcute în cadrul emisiunii TATULICI, la FANATIK.
Silviu Predoiu, fost director al SIE, a dezvăluit că votul de la Paris din 2009 a fost afectat de o eroare de calcul a unei jurnaliste. El susține că, de fapt, totul a pornit de la o greșeală de multiplicare, care a dus la o interpretare greșită a rezultatelor. Predoiu subliniază că înregistrările din secția de votare pot confirma acest lucru și că PSD nu a depus nicio plângere, ceea ce arată că nu au avut motive să conteste rezultatul. De asemenea, el a clarificat că SIE nu a avut nicio implicare în procesul electoral din diaspora, buletinele de vot fiind trimise prin companii internaționale. Predoiu a explicat și interdicțiile impuse cadrelor SIE în legătură cu implicarea politică, subliniind severitatea măsurilor în caz de încălcare a regulamentului.
USR atacă decizia BEC care limitează prelungirea votului în diaspora la duminică și susține că aceasta este rezultatul unei interpretări greșite a legii. Formațiunea politică contestă hotărârea Biroului Electoral Central (BEC), care permite prelungirea votului doar în ziua de duminică, în cazul în care există alegători la coadă, și nu și în zilele de vineri și sâmbătă. Deputatul USR Iulian Lorincz afirmă că această decizie este menită să dezavantajeze candidatul Elena Lasconi, care ar putea obține mai multe voturi din străinătate. De asemenea, el acuză PSD și PNL că se tem de voturile românilor din diaspora, având în vedere politicile care au dus la emigrarea a peste 5 milioane de români.
Maia Sandu a câștigat al doilea mandat în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, obținând 55.41% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a primit 44.59%. Cu un număr record de votanți în diaspora, 328.855 de moldoveni au votat, iar 82.77% dintre aceștia au ales-o pe Sandu. Ministerul rus de Externe a contestat rezultatul, numindu-l "nedemocratic", în timp ce președintele american Joe Biden a felicitat-o pentru realegerea sa. Partidul Socialiștilor din Moldova nu recunoaște votul din diaspora, susținând că acesta a decis victoria Maiei Sandu. Aceasta devine astfel primul politician moldovean ales pentru două mandate consecutive prin vot direct.
