Vladimir Putin are în vedere un plan de împărțire a Ucrainei, care ar putea afecta și România. Potrivit unor surse din serviciile secrete, Rusia ar intenționa să transmită acest plan noii administrații a SUA, condusă de Donald Trump, prin intermediul altor guverne. Documentul preconizează eliminarea statalității Ucrainei, împărțind-o în trei părți. Kremlinul a conturat patru scenarii pentru evoluția geopolitică, incluzând atât opțiuni nefavorabile, precum dominanța SUA, cât și scenarii favorabile, ce prevăd o victorie a Rusiei în conflictul cu Ucraina. De asemenea, Trump ar putea fi deschis la discuții privind încheierea războiului, dar cu condiții stricte, conform surselor citate.
Președintele rus Vladimir Putin este deschis să discute despre o posibilă încetare a focului în Ucraina, dar nu cu Zelenski, ci cu Donald Trump. Oficialii ruși au declarat că Putin ar accepta o încetare a focului, dar exclude eliberarea teritoriilor ocupate și cere Ucrainei să renunțe la aspirațiile NATO. Kremlinul ar putea fi dispus să negocieze împărțirea regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, dar viitorul Crimeei nu este pe agenda discuțiilor. De asemenea, Rusia ar putea accepta retragerea din zone mici din Harkov și Mykolaiv. Totuși, continuarea conflictului este o opțiune dacă nu se ajunge la un acord. Putin ar putea prezenta o eventuală încetare a focului ca pe o victorie internă, menținând controlul asupra majorității regiunilor ocupate.
Rusia amenință cu reacții severe la decizia SUA și Marea Britanie de a permite utilizarea rachetelor cu rază lungă de către Ucraina. Kremlinul a modificat doctrina nucleară, sugerând un posibil răspuns nuclear la atacurile asistate de NATO. Deși utilizarea armelor nucleare este considerată puțin probabilă de experți, Moscova ar putea intensifica războiul hibrid, folosind tactici precum migrarea forțată, asasinate și atacuri cibernetice. Rusia a demonstrat abilitatea de a colabora cu grupuri externe pentru a provoca haos în Occident. Experții subliniază dificultatea de a răspunde acestor acțiuni, care se desfășoară într-o zonă gri, sub nivelul unui război deschis.
Generalul Kim Yong Bok a fost trimis de Kim Jong Un în Rusia pentru a coordona trupele nord-coreene. Acesta a fost rar menționat în public, dar acum, după ce Phenianul a trimis 11.000 de soldați în sprijinul armatei ruse, el a devenit o figură centrală. Prezența sa a influențat recentele decizii ale Ucrainei de a utiliza rachete americane împotriva Rusiei. Kim Yong Bok are rolul de a integra trupele nord-coreene cu cele rusești, având în vedere o posibilă expansiune a numărului de soldați trimiși, care ar putea ajunge până la 100.000. De asemenea, el a fost promovat recent, având în vedere misiunile secrete pe care le desfășoară.
Vladimir Putin a cerut organizarea eficientă a extracției metalelor rare în Rusia, subliniind importanța acestor resurse strategice. În cadrul întâlnirii cu prim-viceprim-ministrul Denis Manturov, Putin a evidențiat necesitatea colaborării cu proprietarii zăcămintelor pentru a îmbunătăți gestionarea acestora. De asemenea, a fost menționat proiectul național „Materiale noi și chimie”, care vizează reconstituirea lanțurilor critice de producție. În același timp, Rosatom a solicitat companiilor chineze să dezvolte zăcământul Pavlovski din Novaya Zemlya, având în vedere lipsa partenerilor europeni din cauza sancțiunilor. Această colaborare cu China este considerată logică datorită expertizei acesteia în tehnologiile de extracție.
Vladimir Putin este dispus să discute un acord de încetare a focului în Ucraina cu Donald Trump, dar fără concesii teritoriale majore. Kremlinul insistă ca Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO. Surse din interiorul Kremlinului sugerează că Rusia ar putea accepta o înghețare a conflictului pe linia frontului, dar rămâne preocupată de reîarmarea Ucrainei de către Occident. De asemenea, Rusia ar putea fi deschisă să se retragă din anumite teritorii, dar subliniază că Crimeea nu este negociabilă. Acordul ar putea include garanții de securitate pentru Ucraina, dar neutralitatea acesteia este o condiție esențială. În prezent, Rusia controlează 18% din Ucraina, iar Putin se bazează pe sprijinul intern pentru a justifica o eventuală victorie în acest conflict.
Președintele rus Vladimir Putin își pregătește planurile pentru o ofensivă în Ucraina, conștient că metoda lui Donald Trump va eșua. Potrivit profesorului Anthony Glees, expert în securitate, Putin consideră că acordul lui Trump nu va funcționa, având în vedere că Biden a permis Ucrainei să atace Rusia. Glees subliniază că Putin a aprobat o nouă doctrină nucleară, ceea ce sugerează că acesta se pregătește pentru un conflict mai amplu. El afirmă că Putin va căuta să obțină controlul asupra întregii Ucraine și ar putea încerca să-l elimine pe Zelenski. De asemenea, expertul avertizează că amenințările lui Putin de a folosi arme nucleare trebuie luate în serios, în special în contextul sprijinului militar acordat Ucrainei de către NATO. Această situație impune o reacție rapidă din partea țărilor occidentale pentru a preveni o escaladare a conflictului.
Traian Băsescu afirmă că un război nuclear nu este o opțiune viabilă pentru Putin, care ar fi conștient de răspunsul rapid al Occidentului. Fostul președinte al României consideră că liderul rus nu va ceda niciun teritoriu ocupat în Ucraina și subliniază importanța unor garanții de securitate extinse pentru țările din estul Europei. Băsescu susține că NATO, în forma sa actuală, nu este suficient pentru a descuraja ambițiile lui Putin, care a ajustat recent doctrina nucleară a Rusiei. El subliniază că Rusia nu va respecta tratatele, iar garanțiile trebuie să depășească cadrul NATO, având în vedere comportamentul imprevizibil al liderului rus.
Traian Băsescu a declarat că nu consideră că un război nuclear este o opțiune viabilă în contextul actual. El subliniază că Vladimir Putin este în control și că nu suferă de probleme de sănătate care să îi afecteze judecata. Băsescu afirmă că Rusia nu va ceda teritorii ocupate și că pacea poate fi realizată doar prin înțelegerea limitelor de către liderul ucrainean, Volodimir Zelenski. De asemenea, fostul președinte a subliniat necesitatea unor garanții de securitate mai puternice pentru țările din flancul estic, inclusiv România, în fața amenințărilor rusești.
Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale, a declarat că, în cazul unei întâlniri cu Vladimir Putin, i-ar solicita returnarea tezaurului României și retragerea din teritoriile ocupate ilegal în Ucraina. În ceea ce privește Donald Trump, Lasconi a menționat că ar căuta sprijin pentru Republica Moldova și Ucraina, subliniind importanța unui parteneriat strategic cu Statele Unite. De asemenea, ea a reafirmat că nu va demisiona din funcția de președinte al USR, indiferent de rezultatul alegerilor, și că nu a fost tentată cu o funcție în schimbul retragerii din cursa electorală.
