Generalul (r) Virgil Bălăceanu afirmă că România se confruntă cu o vulnerabilitate majoră în fața amenințărilor externe, având un flanc descoperit la Marea Neagră. El subliniază că, deși armata este capabilă să facă față unui atac, nu este pregătită pentru un război de lungă durată. Bălăceanu critică politica NATO, care favorizează Polonia în detrimentul României, și evidențiază necesitatea unei prezențe militare mai consistente în flancul sud-est. El pledează pentru o colaborare mai strânsă cu Turcia, considerând-o esențială pentru stabilitatea regiunii și securitatea națională. De asemenea, generalul subliniază importanța unei reconsiderări a strategiei de apărare în contextul amenințărilor rusești la Marea Neagră, inclusiv printr-o prezență militară turcă în România, în caz de criză.
Utilizarea rachetelor americane cu rază lungă de acțiune de către Ucraina nu va schimba semnificativ cursul războiului. Teoretic, aceste rachete pot lovi ținte aflate până la 300 de km în interiorul Rusiei, inclusiv regiuni precum Briansk, Smolensk și Rostov pe Don. Totuși, expertul militar Virgil Bălăceanu subliniază că Ucraina dispune de o cantitate limitată de rachete ATACMS, ceea ce îi va obliga să prioritizeze țintele. Deși Rusia are un avantaj semnificativ în ceea ce privește rachetele de croazieră și balistice, escaladarea conflictului direct între Rusia și NATO este considerată improbabilă, iar Putin nu va risca o deteriorare a relațiilor cu administrația americană viitoare. Această dinamică sugerează că, deși rachetele americane oferă o capacitate nouă, raportul de forțe rămâne dezechilibrat.
Decizia Ucrainei de a utiliza rachetele ATACMS împotriva unor ținte din Rusia nu va modifica esențial războiul; este opinia generalului (r) Virgil Bălăceanu. Acesta consideră că, deși Ucraina va putea lovi în adâncimea teritoriului rus, nu va exista un conflict direct între Rusia și NATO ca urmare a aprobării de către Biden. Bălăceanu sugerează că, în cazul unei riposte din partea Kremlinului, aceasta s-ar putea îndrepta mai degrabă către administrația Trump, având în vedere recentele întâlniri dintre cei doi lideri. El subliniază că militarii ucraineni vor trebui să prioritizeze țintele militare, inclusiv aeroporturi și depozite, pentru a susține frontul, având în vedere resursele limitate de rachete. Această abordare respectă legile luptei armate și se concentrează pe obiective strategice, nu civile.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu subliniază lacunele legii privind doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian românesc. Acesta critică întârzierea cu care proiectul a fost pus în transparență decizională, evidențiind lipsa unor reglementări pentru dronele în derivă, care reprezintă un pericol semnificativ. Bălăceanu menționează că, deși legea poate fi îmbunătățită, actualul proiect este un pas înainte. Fostul comandant NATO subliniază că militarii nu sunt ascultați în deciziile politice și că este nevoie urgentă de amendamente la patru legi pentru a îmbunătăți securitatea aeriană. El se arată sceptic cu privire la aprobarea proiectului în actualul Legislativ, având în vedere lipsa de interes pentru problemele de apărare.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu critică proiectul de lege privind doborârea dronelor intrate ilegal în România, evidențiind absența prevederilor pentru dronele în derivă și țintele simulate. El subliniază că militarii nu sunt ascultați în procesul decizional și că proiectul, deși un pas înainte, întârzie să abordeze problemele urgente de apărare. Bălăceanu își exprimă scepticismul cu privire la aprobarea acestui proiect în actualul Legislativ și evidențiază lipsa de preocupare a candidaților la Președinție pentru reconstrucția Rezervei Armatei României. El atrage atenția asupra riscurilor pe care le prezintă dronele necontrolate și necesitatea unei reacții rapide din partea autorităților.
