Vizita premierului Marcel Ciolacu la Bruxelles deschide perspective importante pentru România. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a subliniat că discuțiile se concentrează pe aderarea României la spațiul Schengen și pe o colaborare mai strânsă cu NATO. Acesta a afirmat că premierul abordează cu seriozitate aceste subiecte internaționale, demonstrând angajamentul României în politica externă. Negrescu a evidențiat dorința românilor de a avea o țară influentă la nivel internațional, chiar în contextul campaniei electorale.
Victor Negrescu a obținut acordul interinstituțional pe bugetul UE 2025 după negocieri intense. Bugetul prevede alocări de aproape 200 de miliarde de euro, cu o creștere de 10,5 miliarde de euro față de anul anterior. Acesta include majorări pentru educație, sănătate, cercetare și protecția frontierelor, precum și 3 miliarde de euro pentru țările din Europa Centrală și de Est afectate de inundații. Acordul, rezultat dintr-un context economic dificil, va fi supus aprobării în sesiunea plenară din noiembrie a Parlamentului European.
Victor Negrescu a finalizat bugetul Uniunii Europene pentru 2025, care prevede alocări de aproape 200 de miliarde de euro. După negocieri intense, acordul interinstituțional include o creștere de 10,5 miliarde de euro față de anul anterior, cu majorări semnificative pentru educație, sănătate, cercetare și alte domenii esențiale. De asemenea, s-au securizat 3 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru țările afectate de inundații. Negocierile au fost dificile, dar au demonstrat capacitatea de a obține rezultate favorabile pentru Europa și România. Acordul va fi supus aprobării în sesiunea plenară din noiembrie.
Victor Negrescu a obținut acordul interinstituțional pentru bugetul UE 2025, cu o creștere de 10,5 miliarde de euro. Acest buget, totalizând aproape 200 de miliarde de euro, include majorări semnificative pentru educație, sănătate, cercetare și alte domenii esențiale. După negocieri dificile cu statele membre, Negrescu a reușit să asigure fonduri pentru extinderea spațiului Schengen și măsuri de ajutor umanitar. Acordul urmează să fie aprobat în plenul Parlamentului European în noiembrie, în contextul provocărilor economice globale și diviziunilor interne din legislativ.
Bugetul Uniunii Europene pe anul 2025 va fi cu 10,5 miliarde de euro mai mare decât anul trecut. Acordul a fost realizat după negocieri complexe între instituțiile europene și va fi supus votului în legislativ luna aceasta. Cele mai mari alocări financiare vor merge către educație, sănătate, cercetare, protecție civilă și ajutor umanitar, cu o creștere de 50 milioane de euro pentru ajutoarele umanitare și 9 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă. De asemenea, 3 miliarde de euro din fondurile de coeziune vor fi destinate țărilor din Europa Centrală și de Est afectate de inundații. Acordul interinstituțional necesită aprobarea finală în sesiunea plenară din noiembrie.
Acordul provizoriu privind bugetul UE pentru 2025 a fost finalizat, cu alocări suplimentare de 230 de milioane de euro pentru sănătate, ajutor umanitar și gestionarea frontierelor. Negociatorii din Parlamentul European și Consiliu au convenit asupra unei sume totale de aproape 200 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 6% față de anul precedent. Printre prioritățile bugetului se numără educația, protecția civilă, cercetarea și ajutoarele pentru regiunile afectate de inundații. De asemenea, s-au asigurat 6 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru țările din Europa Centrală și de Est. Votul final în Parlament este programat pentru 27 noiembrie.
Audierea Roxanei Mînzatu în Parlamentul European are loc astăzi, fiind desemnată vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire. Aceasta va fi audiată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, precum și de Comisia pentru cultură și educație, în timp ce alte comisii vor avea statut de invitate. La aceeași oră, va fi audiat și comisarul desemnat al Franței. Eurodeputații români se așteaptă ca toți comisarii să treacă fără probleme, deși există îngrijorări legate de candidații Ungariei și Italiei. Victor Negrescu a declarat că voturile vor fi date rapid, iar Nicu Ștefănuță a exprimat dorința ca anumiți comisari să fie respinși, dar recunoaște că nu există majoritatea necesară pentru aceasta. În final, Daniel Buda a susținut că Roxana Mînzatu merită sprijin, în ciuda nemulțumirilor legate de propunerea sa.
Roxana Mînzatu va fi audiată de eurodeputați în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și Comisiei pentru cultură și educație (CULT). Aceasta audiere va avea loc simultan cu cea a comisarului desemnat al Franței, Stephane Sejourne. Alte comisii, precum FEMM și LIBE, vor avea statut de invitat. Eurodeputații români consideră că audierile vor decurge normal, deși există temeri legate de propunerile Ungariei și Italiei. Victor Negrescu a menționat că, în ciuda unor prestații slabe anterioare, comisarii vor fi votați pentru a menține stabilitatea coaliției pro-europene. Nicu Ștefănuță și Daniel Buda au exprimat opinii mixte despre Roxana Mînzatu, recunoscând importanța funcției sale, dar criticând modul în care a fost desemnată.
România este pe cale să adere la spațiul Schengen cu frontierele terestre, iar decizia ar putea fi adoptată până la sfârșitul anului. Aceasta este declarația eurodeputatului PSD Victor Negrescu, făcută la Bruxelles. Negrescu a menționat că discuțiile cu comisarii europeni au fost constructive, iar semnalele sunt pozitive. În săptămânile următoare, se așteaptă contacte între miniștri de interne, iar Negrescu speră într-o schimbare de poziție din partea Austriei. El a subliniat sprijinul pe care România l-a primit și rezultatele pozitive obținute prin aderarea la Schengen pe calea aeriană și maritimă. De asemenea, există posibilitatea unui acord politic în cadrul COREPER, urmat de un vot în Consiliul JAI din decembrie.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a discutat astăzi despre prioritățile bugetare pentru 2025 și provocările României în acest context. În cadrul conferinței de presă, el a evidențiat importanța creșterii fondurilor pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, esențiale pentru aderarea României la spațiul Schengen. Negrescu a exprimat optimismul că până la finalul anului se va lua o decizie favorabilă. De asemenea, el a abordat impactul NGEU asupra bugetului, subliniind provocările legate de dobânzile împrumuturilor și necesitatea unei monitorizări stricte a fondurilor europene. În plus, a discutat despre relațiile cu Marea Britanie și despre posibila scădere a fondurilor de coeziune în bugetul multianual 2028-2034. Conferința a subliniat provocările și prioritățile României în negocierile pentru bugetul UE, un moment crucial pentru viitorul investițiilor europene și al relațiilor internaționale ale țării.
