Topul universităților din România a fost publicat în octombrie 2024 și este realizat de un grup de specialiști din instituții de învățământ superior. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca ocupă prima poziție, urmată de Universitatea din București și UMF „Carol Davila” București. Universitatea Politehnica din București și Universitatea „Transilvania” din Brașov completează primele cinci locuri. Clasamentul rămâne similar cu cel din 2023, dar se observă o diferență de punctaj între UMF „Carol Davila” și Politehnica București. De asemenea, Universitatea din Oradea a avansat pe locul 10, iar Academia de Studii Economice din București a urcat pe locul 8. Rectorul UBB, Daniel David, a menționat că este posibil ca aceasta să fie una dintre ultimele ediții ale acestui metaranking, având în vedere angajamentele internaționale ale instituției.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București sunt liderii metarankingului universitar din 2024. Acest clasament a fost realizat pe baza performanțelor acestor instituții în cele mai relevante rankinguri internaționale. Pe lista celor mai bine cotate universități se mai regăsesc Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Universitatea Politehnica București și Universitatea „Transilvania” din Brașov. Metarankingul, publicat recent pe site-ul Universității Babeș-Bolyai, ar putea fi printre ultimele ediții, conform declarațiilor rectorului Daniel David. Acest instrument de evaluare a fost creat în 2016 și este diferit de clasamentul anual publicat de Ministerul Educației, care servește ca bază pentru finanțarea cercetării în universități. Deși clasamentul a fost datat octombrie 2024, nu a fost promovat oficial până la această dată, lăsând loc de incertitudine asupra viitorului său.
Studenții la masterat didactic de la Universitatea din București contestă limitarea accesului la bursele de 3.700 de lei. Aceștia s-au întâlnit marți cu reprezentanții Ministerului Educației, unde au semnalat o „eschivă constantă” din partea instituției. Ministerul a motivat că nu are cadru legal pentru a interveni, iar studenții au fost sfătuiți să nu menționeze riscul creșterii abandonului universitar în discuțiile cu presa. Această situație ridică semne de întrebare asupra politicilor educaționale și a sprijinului oferit viitorilor profesori.
STOICA & ASOCIAȚII a acordat Premiul de excelență pentru întreaga carieră juridică Profesorului Flavius-Antoniu Baias. Această distincție, oferită anual din 2007, recunoaște contribuțiile semnificative ale personalităților din domeniul juridic. Profesorul Baias, cu o carieră vastă în drept și educație, a activat ca avocat, judecător, cercetător și diplomat, având un impact important asupra generațiilor de studenți prin activitatea sa didactică la Universitatea din București. Ceremonia de decernare a avut loc pe 19 noiembrie la sediul societății, subliniind valorile promovate de acesta în cariera sa.
Ovidiu Călin, matematician român, a avut o carieră impresionantă, activând în cele mai prestigioase universități din lume. Invitat în podcastul „Esențial”, el a povestit despre parcursul său, începând cu Universitatea din București, continuând cu bursa de studii la University of Toronto, și ajungând să scrie o carte unică despre inteligența artificială bazată pe matematică. Călin a subliniat importanța AI în viitorul societății, discutând despre evoluțiile din domeniu și despre cum matematica este esențială în acest context. De asemenea, a menționat provocările întâmpinate ca român în mediul academic din Canada și SUA, dar și realizările sale, inclusiv experiența de visiting professor la Princeton University. Cartea sa despre deep learning este destinată studenților la master și doctorat, având un impact semnificativ în cercetarea AI.
Serviciul de Informații Externe (SIE) organizează o sesiune de recrutare miercuri, 13 noiembrie, în cadrul târgului de job-uri „Zilele Carierei” la Universitatea din București. Evenimentul va avea loc în Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială, la ora 13:45. SIE caută candidați energici, sociabili și pasionați de limbile străine, care au abilități analitice. Cei interesați sunt invitați să participe pentru a discuta despre oportunitățile de carieră disponibile.
„Stările generale ale Filosofiei” se va desfășura în București, între 8 și 10 noiembrie, reunind profesori de filosofie din toată țara pentru dezbateri, prelegeri și bune practici. Proiectul, inițiat de universități din București, Cluj, Iași și Timișoara, își propune să promoveze cunoașterea filosofică și educația filosofică în societate. Ediția a doua, dedicată celebrării a 160 de ani de învățământ superior la Universitatea din București, va aborda teme precum statutul filosofiei în educația preuniversitară, provocările curente și viitorul disciplinei. Evenimentul include mese rotunde cu academicieni și profesori, precum și o conferință de amploare susținută de academicianul Mircea Flonta.
Universitatea din București va acorda titlul de Doctor Honoris Causa lui Dennis Deletant pe 6 noiembrie 2024, recunoscându-i contribuțiile semnificative la istoria României. Ceremonia va avea loc în Sala Senatului, începând cu ora 13:00. Deletant, istoric britanic cu cetățenie română, a studiat profund cultura și istoria românească, având o carieră academică remarcabilă, incluzând colaborări internaționale. A publicat lucrări esențiale despre perioada comunistă din România și a fost implicat în promovarea relațiilor româno-britanice. Titlul de Doctor Honoris Causa subliniază impactul său asupra înțelegerii internaționale a istoriei românești.
Lectura nu trebuie să fie privită doar ca un divertisment – avertizează profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză al Universității din București, într-un interviu. Aceasta subliniază că, în contextul influenței mediilor digitale, riscul ca tinerii să considere lectura o evadare din realitate este crescut. Cotea observă o tendință în literatura pentru adolescenți către genuri precum fantasy și science fiction, influențate de cultura anglo-saxonă, care pot duce la o percepție superficială asupra lecturii. Ea consideră că platformele sociale, cum ar fi TikTok și Instagram, afectează capacitatea tinerilor de a dezvolta o gândire critică și o grilă de lectură bine construită, esențiale pentru formarea lor ca cetățeni informați.
