Topul universităților din România a fost publicat în octombrie 2024 și este realizat de un grup de specialiști din instituții de învățământ superior. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca ocupă prima poziție, urmată de Universitatea din București și UMF „Carol Davila” București. Universitatea Politehnica din București și Universitatea „Transilvania” din Brașov completează primele cinci locuri. Clasamentul rămâne similar cu cel din 2023, dar se observă o diferență de punctaj între UMF „Carol Davila” și Politehnica București. De asemenea, Universitatea din Oradea a avansat pe locul 10, iar Academia de Studii Economice din București a urcat pe locul 8. Rectorul UBB, Daniel David, a menționat că este posibil ca aceasta să fie una dintre ultimele ediții ale acestui metaranking, având în vedere angajamentele internaționale ale instituției.
România își întărește prezența în clasamentele internaționale, deși Bucureștiul a pierdut primul loc. Conform Shanghai Ranking 2024, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca se află între locurile 76-100 la Facultatea de Matematică, marcând o performanță semnificativă pentru România. Deși țara nu mai figurează în Top 1000 global, a înregistrat 22 de apariții în clasamentele pe domenii, în creștere față de 19 anul trecut. Universitățile românești au înregistrat îmbunătățiri în domeniul Științelor Economice și Psihologie, dar au pierdut teren în Ecologie și alte domenii științifice. Clasamentul a evaluat peste 1.900 de universități din 96 de țări.
România a obținut 22 de apariții în Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2024, o creștere față de 19 anul trecut. Universitățile românești, în special Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au avut rezultate notabile, clasându-se între locurile 76-100 la Matematică. Alte instituții precum UMF Carol Davila și Universitatea Transilvania din Brașov au, de asemenea, realizări importante. Totuși, România a pierdut teren în domeniul Ecologiei, fără apariții în clasament, iar Ingineria și Științele Medicale rămân domenii cu provocări. Clasamentul a evaluat peste 1.900 de universități din 96 de țări, cu universitățile din Statele Unite dominând majoritatea domeniilor.
Academia de Studii Economice din București s-a clasat pe poziția 301-400 în Shanghai Global Ranking of Academic Subjects, care include peste 1.900 de universități din 96 de țări, evaluând 55 de domenii de studiu. La nivel național, ASE ocupă primul loc în domeniul Economie, urmată de Universitatea „Babeș-Bolyai” și Universitatea de Vest din Timișoara. Clasamentul se bazează pe indicatori precum cadre didactice internaționale, calitatea cercetării și impactul citărilor. ASE a mai fost inclusă în acest clasament în anii anteriori, având rezultate notabile în mai multe domenii.
Academia de Studii Economice din Bucureşti a reintrat în clasamentul internaţional Shanghai Global Ranking of Academic Subjects, ediţia 2024, ocupând locul 301-400 în domeniul Economie. Aceasta este o realizare semnificativă, având în vedere că ASE a fost absentă din acest clasament timp de trei ani. În total, clasamentul a inclus peste 1900 de universităţi din 96 de ţări, evaluând 55 de domenii de studiu. La nivel naţional, ASE se află pe prima poziţie în domeniul Economie, fiind urmată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea de Vest din Timişoara. Academia a mai fost prezentă în acest clasament în anii 2017, 2018 şi 2019, în diverse domenii precum Economie, Administrarea afacerilor, Administraţie publică şi Management.
Tehnologia și internetul afectează democrațiile mai mult decât autocratiile, afirmă psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, în cadrul conferinței „Mintea umană și tehnologia în contextul noii revoluții industriale”. El subliniază că, deși s-a crezut că democratizarea internetului va sprijini democrațiile, de fapt, a dus la o scădere a încrederii în instituții prin proliferarea dezinformării și a fake news-urilor. Această situație a generat polarizări sociale și a erodat elementele fundamentale ale democrației, cum ar fi presa liberă și statul de drept. David propune o reîntoarcere în spațiul public pentru a contracara efectele negative ale tehnologiei, idee susținută și de alți experți. Aceștia subliniază că internetul, odată văzut ca un agent al democrației, este acum perceput ca un factor de instabilitate politică.
Academia trebuie să se reîntoarcă în spațiul public pentru a combate pseudo-știința, afirmă rectorul UBB, Daniel David, în cadrul conferinței „Mintea umană și tehnologia”. El subliniază importanța utilizării ecranelor de către copii, afirmând că o expunere de 2-4 ore pe zi nu este periculoasă, atâta timp cât este de calitate. David explică că, deși tehnologia poate părea o amenințare pentru inteligență, aceasta este esențială în lumea modernă. El menționează efectul Flynn, care arată o stagnare a coeficientului de inteligență în țările dezvoltate, legând acest fenomen de utilizarea excesivă a tehnologiei, care favorizează gândirea concretă în detrimentul celei abstracte. Educația formală joacă un rol crucial în dezvoltarea capacităților cognitive, iar cunoștințele teoretice contribuie la formarea unei gândiri critice necesare în societatea contemporană.
Silviu Predoiu, președintele Partidului Liga Acțiunii Naționale, a transmis o scrisoare deschisă rectorului Universității Babeș-Bolyai și redactorului-șef al Digi24, exprimându-și îngrijorarea față de organizarea dezbaterilor electorale programate în parteneriat între cele două instituții. Predoiu acuză că selecția candidaților este părtinitoare, subliniind că anunțurile sugerează că doar unii candidați ar trebui considerați relevanți, ceea ce ar putea induce în eroare alegătorii. El consideră că toți candidații ar trebui să aibă șanse egale de a se prezenta și că procesul de selecție ar trebui să fie transparent și corect, sugerând tragerea la sorți ca o metodă echitabilă. De asemenea, Predoiu atrage atenția asupra riscurilor de manipulare a opiniei publice și a efectelor negative ale dezinformării în contextul electoral.
41% dintre tinerii români ar prefera un regim totalitar din cauza lipsei modelelor de urmat în democrație, afirmă Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai. Potrivit unei cercetări GlobSec, tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră că un regim totalitar ar putea oferi egalitate, în contextul unor lipsuri materiale semnificative. David subliniază că percepția pozitivă asupra regimurilor autocrate provine dintr-o înțelegere superficială, bazată pe idei teoretice, fără a experimenta efectele negative ale acestora. El avertizează că trebuie educați tinerii pentru a nu rămâne atrași de utopii ideologice, care nu reflectă realitatea.
