Un olar grec, Kouvdis, a fost recunoscut de UNESCO pentru tehnicile străvechi de olărit pe care le practică alături de familia sa. La 70 de ani, el continuă să producă ceramică din argilă locală, folosind un cuptor tradițional alimentat cu sâmburi de măsline. Kouvdis subliniază că metodele moderne au eclipsat aceste tehnici, iar produsele sale sunt printre ultimele din Marea Mediterană care păstrează autenticitatea. "Este o onoare pentru mine", a declarat el, evidențiind că pasiunea sa pentru olărit depășește provocările contemporane și dorința de a crea obiecte care aduc împlinire.
UNESCO a plasat 34 de situri culturale din Liban sub protecție consolidată temporară în urma amenințărilor cu bombardamente din partea Israelului. Organizația a anunțat că aceste situri beneficiază acum de cel mai înalt nivel de imunitate, avertizând că nerespectarea acestora ar constitui o gravă încălcare a Convenției de la Haga din 1954. Printre siturile protejate se numără Baalbek și Tyr, precum și alte monumente istorice din orașe vechi. Decizia a fost luată după o sesiune extraordinară la cererea Libanului și a fost susținută de o petiție semnată de 300 de personalități culturale. Premierul libanez a salutat această măsură ca pe o victorie a legii, subliniind că atacurile asupra acestor situri ar putea fi considerate crime de război.
UNESCO a decis să plaseze 34 de situri culturale din Liban sub protecție consolidată provizorie în urma amenințărilor generate de bombardamentele israeliene. Această măsură oferă un nivel mai înalt de imunitate împotriva atacurilor și utilizării siturilor în scopuri militare. Printre siturile incluse se numără Baalbek și Tir, iar decizia a fost luată în urma unei sesiuni extraordinare a Comitetului UNESCO, solicitată de Liban. Prim-ministrul Najib Mikati a salutat această acțiune ca o victorie a dreptății, subliniind cooperarea strânsă dintre Liban și UNESCO. Directorul general al organizației, Audrey Azoulay, a confirmat angajamentul UNESCO de a proteja patrimoniul cultural libanez.
Orele de educație civică din gimnaziu nu influențează semnificativ participarea politică a tinerilor. Conform unui raport recent al UNESCO, deși cunoștințele civice ale elevilor au fost corelate cu dorința de implicare în politică, efectul direct al orelor de educație civică este limitat. Studiul arată că, la nivel global, rata de participare la alegeri a scăzut de la 77% în anii 1960 la 67% după 2010, indicând o tendință îngrijorătoare în democrațiile moderne.
România investește doar 3,3% din PIB în educație în 2023, ceea ce o plasează pe locul 123 din 171 în clasamentul mondial al alocărilor pentru educație, conform raportului UNESCO. De asemenea, țara noastră se află pe locul 156 în ceea ce privește cheltuiala publică generală. Deși s-a angajat să aloce între 4% și 6% din PIB până în 2030, România nu îndeplinește aceste criterii, fiind la același nivel cu țări precum Tanzania, Zambia și Benin. În Uniunea Europeană, doar Irlanda cheltuiește un procent atât de mic din PIB pentru educație, iar cele mai mari alocări sunt în Suedia, Belgia și Franța.
Cheltuielile pentru educație în România sunt printre cele mai mici din lume, conform unui raport recent al UNESCO. În 2023, țara a investit doar 3.3% din produsul intern brut (PIB), reprezentând 8.1% din cheltuiala publică guvernamentală. Această alocare plasează România pe locul 123 din 171 în clasamentul global al cheltuielilor pentru educație raportate la PIB și pe locul 156 în ceea ce privește cheltuiala publică generală. De asemenea, România se angajase, prin Declarația Incheon din 2015, să aloce între 4% și 6% din PIB pentru educație până în 2030, ceea ce subliniază un deficit semnificativ în actuala politică educațională.
Codex Aureus, cel mai valoros manuscris medieval din România, a primit recunoaștere internațională din partea UNESCO. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a dezvelit oficial plăcuța UNESCO la Alba Iulia, subliniind importanța acestui eveniment pentru patrimoniul cultural românesc. Manuscrisul se află în Biblioteca Batthyaneum și a fost inclus în lista UNESCO alături de manuscrise din alte țări europene. Primarul Gabriel Pleșa a accentuat necesitatea conservării acestor comori pentru viitor și a anunțat o restaurare a bibliotecii, estimată la 16 milioane de euro, parte din proiectul „Temelii Culturale” finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Codex Aureus, manuscrisul de peste 1.200 de ani, a fost expus pentru prima dată în România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, în cadrul unei ceremonii dedicate Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO. Acest manuscris, care se află pe lista UNESCO din 2023, este considerat cel mai important manuscris medieval occidental iluminat din România. În premieră, autoritățile au anunțat că, în luna decembrie, publicul va avea ocazia să admire manuscrisul în condiții securizate, fiind o oportunitate rară de a-l viziona. Codex Aureus este o lucrare de mare valoare, realizată la comanda lui Carol cel Mare, având o ornamentație excepțională.
Codex Aureus, cel mai cunoscut manuscris medieval occidental, a fost expus pentru prima dată în România la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, eveniment ce a marcat intrarea sa pe Lista UNESCO. Manuscrisul, vechi de peste 1.200 de ani, nu a fost niciodată arătat publicului român, fiind vizibil anterior doar în 1999, în Germania. La evenimentul dedicat, directorul Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, a subliniat importanța condițiilor speciale de păstrare a manuscrisului, care va putea fi vizionat de public în luna decembrie. Codex Aureus este un fragment de evangheliar latin, realizat la comanda lui Carol cel Mare, ce conține pagini ornate cu cerneală de aur și a avut o istorie tumultoasă, fiind dezmembrat în timpul Războiului de 30 de ani. Biblioteca Batthyaneum deține cea mai mare colecție de manuscrise medievale din România.
Ministrul Culturii a dezvăluit plăcuţa UNESCO care atestă recunoaşterea internaţională a manuscrisului CODEX AUREUS. Acesta este cel mai valoros manuscris medieval din România, situat în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Evenimentul a marcat Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, subliniind importanţa conservării acestor comori culturale. Raluca Turcan a mulţumit echipei germane din Trier pentru sprijinul acordat. Primarul Gabriel Pleşa a evidenţiat oportunitatea de a promova moştenirea culturală a oraşului. Biblioteca va beneficia de o restaurare estimată la 16 milioane de euro, parte din proiectul „Temelii Culturale”, cu un împrumut de 140 milioane de euro aprobat recent.
