Înmatriculările de mașini electrice din Europa au crescut în octombrie, dar pe întreg anul s-au redus cu aproape 5%. Conform datelor furnizate de ACEA, înmatriculările de mașini noi din Uniunea Europeană au înregistrat o creștere modestă de 1,1% în luna octombrie, cu variații semnificative între piețele mari. Spania a avut o creștere de 7,2%, iar Germania de 6%, în timp ce Franța și Italia au înregistrat scăderi de 11,1% și, respectiv, 9,1%. Deși înmatriculările de mașini electrice au crescut cu 2,4% în octombrie, volumul total de înmatriculări pentru acest segment a scăzut cu 4,9% în primele zece luni. În România, înmatriculările au crescut cu 5,4%, dar segmentul electric a înregistrat o scădere de 33,6%.
Sărăcia și lipsa educației sunt interconectate, conform datelor Eurostat, care arată că o treime dintre cetățenii Uniunii Europene cu studii reduse se consideră săraci. România ocupă locul 6 în acest clasament, cu peste 40% din populația cu educație scăzută raportându-se astfel. Grecia conduce lista cu 81%, urmată de Bulgaria și Slovacia. Experții subliniază importanța educației pentru creșterea nivelului de trai și competitivitatea economică, evidențiind că o diplomă facilitează accesul la locuri de muncă mai bine plătite. Sărăcia subiectivă reflectă percepția individuală asupra situației financiare.
Finlanda cere intervenția NATO și a Uniunii Europene pentru protejarea cablurilor submarine. Ministrul Apărării finlandez, Antti Häkkänen, a subliniat nevoia de a apăra infrastructura critică de amenințările hibride provenite din Rusia, în urma deteriorării unui cablu de internet submarin care leagă Finlanda de Germania. Incidentul, considerat de oficiali drept un posibil sabotaj, a stârnit îngrijorări politice în Europa. Miniștrii de externe din mai multe state europene au avertizat asupra activităților hibride crescute ale Moscovei, în timp ce o navă chineză a fost observată în apropierea incidentului. Aceste atacuri asupra infrastructurii critice sunt tot mai frecvente și greu de prevenit, conform declarațiilor oficialului finlandez.
Șase țări europene acuză Rusia de desfășurarea unor atacuri hibride fără precedent împotriva statelor NATO și UE care sprijină Ucraina. Miniștrii de externe din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Regatul Unit au declarat că aceste activități hibride, care includ acțiuni militare și non-militare, reprezintă un risc semnificativ pentru securitate. În același timp, autoritățile din statele baltice investighează ruperea a două cabluri de telecomunicații în Marea Baltică, suspectând un posibil sabotaj. Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a avertizat să nu se facă acuzații premature, în timp ce Suedia și Finlanda au demarat anchete separate asupra incidentului.
Acordul de liber schimb UE-Mercosur, după 25 de ani de negocieri, se confruntă cu obstacole majore, fiind lipsit de sprijinul unanim al statelor membre ale Uniunii Europene. Deși a fost semnat un acord politic în 2019, temerile legate de impactul asupra sectorului agricol european și de concurența neloială din partea țărilor sud-americane pun în pericol viitorul acestuia. Acordul vizează crearea unei mari zone de liber schimb, dar divergențele între statele membre, în special între susținătorii și oponenții acordului, precum Franța și Italia, complică procesul de ratificare. În plus, există temeri că partenerii din Mercosur ar putea renunța la acord în favoarea altor tratate comerciale, în special cu China. Aceste incertitudini subliniază provocările cu care se confruntă Europa în menținerea relațiilor comerciale strategice și în asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu produse agricole și resurse minerale.
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la inflație, cu o rată anuală de 5% în octombrie 2024. Aceasta este a opta lună consecutivă în care țara noastră înregistrează cea mai mare inflație din blocul comunitar, conform datelor Eurostat. Comparativ, rata medie a inflației în UE a crescut la 2,3%, iar în zona euro la 2%. În România, prețurile alimentelor au crescut cu 4,75%, iar serviciile cu 7,66%. Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%, anticipând o scădere la 3,5% până la sfârșitul anului 2025. Aceste date reflectă o tendință generală de creștere a prețurilor în întreaga Uniune, în timp ce inflația de bază rămâne constantă la 2,7%.
România a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană în octombrie 2024, cu un avans anual al prețurilor de 5%. Aceasta reprezintă a opta lună consecutivă în care țara noastră ocupă această poziție. În contrast, rata anuală a inflației în zona euro a crescut la 2%, iar cele mai scăzute rate din UE au fost în Slovenia (0,0%) și Lituania (0,1%). Comparativ cu luna precedentă, inflația a crescut în 19 țări membre, inclusiv în România, unde a urcat de la 4,8% la 5%. De asemenea, Institutul Național de Statistică a raportat o inflație de 4,67% pentru aceeași perioadă, cu creșteri semnificative în prețurile alimentelor și serviciilor. Banca Națională a României a ajustat prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%.
Importurile de îngrăşăminte din Rusia au crescut în 2024, reprezentând 30% din total; ureea câştigă popularitate. Conform unei analize a Comisiei Europene, Rusia rămâne cel mai competitiv furnizor de îngrăşăminte pe bază de azot, ceea ce alimentează îngrijorările privind dependenţa UE de aceste importuri. Experţii din cadrul Observatorului Pieţei de Îngrăşăminte au avertizat asupra riscurilor unei opriri bruşte a livrărilor din Rusia şi Belarus, având în vedere impactul asupra preţurilor pentru fermieri. De asemenea, preţurile îngrăşămintelor rămân semnificativ mai mari comparativ cu 2019/2020, ceea ce complică accesibilitatea pentru agricultori, în special în contextul producţiilor slabe din 2024.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să permită Ucrainei să utilizeze armele primite pentru a ataca Rusia. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, Borrell a subliniat că Ucraina ar trebui să aibă capacitatea de a lovi sursa amenințărilor, nu doar să se apere. De asemenea, oficialii germani și lituanieni au discutat despre importanța sprijinului militar și despre incertitudinile legate de resursele Ucrainei. Recent, surse din SUA au confirmat că administrația Biden a permis Ucrainei să folosească rachetele ATACMS pentru a viza anumite ținte din Rusia, inclusiv trupe nord-coreene.
Agricultorii europeni contestă acordul de liber schimb dintre UE și Mercosur, invocând standarde de mediu și sociale inadecvate. Organizații din Germania, Italia, Polonia și Spania denunță propunerea, evidențiind riscurile pentru agricultură, în special în contextul unei crize generale în sector. În Franța, proteste sunt planificate, iar Germania solicită renegocierea acordului, subliniind impactul negativ asupra producției interne. Spania și Italia își exprimă, de asemenea, temerile, iar Polonia cere blocarea proiectului, evidențiind divergențele între statele membre ale UE. De asemenea, Austria a adoptat o rezoluție împotriva acestui plan, argumentând că importurile scutite de taxe pun în pericol agricultura locală. Reprezentanții agricultorilor din Irlanda au organizat proteste în fața parlamentului, subliniind nemulțumirile generale legate de acest acord.
