Guvernul ia în considerare scutirea de TVA pentru școlile de șoferi, conform unui document oficial analizat de Profit.ro. Această măsură ar urma să alinieze regimul fiscal al școlilor de șoferi cu cel al altor furnizori de formare profesională pentru adulți, care beneficiază deja de scutire. Ministerul Finanțelor propune modificarea normelor metodologice pentru a asigura un tratament unitar, scutind astfel școlile de șoferi de taxa pe valoare adăugată. Deși sursa nu menționează impactul bugetar al acestei măsuri, se așteaptă ca aceasta să reducă costurile pentru obținerea permisului de conducere.
Un lanț de cafenele a câștigat un proces împotriva ANAF în urma unei neclarități legislative referitoare la TVA. Aceasta a decis că băuturile preparate fără zahăr, îndulcite de clienți, nu trebuie să fie taxate cu 19%, ci cu 9%. Cafenelele au plătit inițial 19% TVA, dar instanța a anulat deciziile ANAF de colectare retroactivă, obligând instituția să restituie peste 1,8 milioane lei plus dobânzi de 0,02% pe zi. Decizia este în primă instanță și reprezintă o premieră în astfel de cazuri, conform casei de avocatură care a reprezentat lanțul de cafenele.
ANAF a decis retroactiv aplicarea TVA de 19% pentru cafeaua servită în restaurante, generând confuzie în sectorul HORECA. Tribunalul Brașov a anulat această decizie, considerând-o absurdă, și a dispus restituirea sumelor plătite în plus de către operatorii economici. Avocații de la Blaj Law au subliniat că interpretarea ANAF a fost eronată, afectând grav afacerile mici și mijlocii, care s-au bazat pe cotele reduse de TVA de 9%. Instanța a stabilit că băuturile pe bază de cafea nu se încadrează în categoria celor cu adaosuri de zahăr, contrazicând astfel deciziile anterioare ale ANAF. Aceasta hotărâre reprezintă un precedent important în contestațiile împotriva Fiscului.
Marcel Ciolacu a declarat că nu va părăsi funcția de prim-ministru până când România nu va intra în Schengen. Premierul a subliniat că va purta discuții cu oficiali din Bruxelles, Austria și Ungaria, având convingerea că anul acesta va fi realizată intrarea în Schengen terestru. În cadrul aceleași conferințe, Ciolacu a abordat și subiectul TVA-ului, menționând că acesta va rămâne redus pentru medicamente și alimente, argumentând că o creștere a TVA-ului ar crea inechitate socială și ar afecta inflația. Declarațiile au fost făcute în urma unei întâlniri cu oamenii de afaceri din Prahova.
Marcel Ciolacu a declarat că România va intra în Schengen cu frontierele terestre în acest an. Premierul a subliniat că nu va părăsi funcția de prim-ministru până când acest obiectiv nu va fi atins, menționând că va avea discuții cu oficiali din Bruxelles, Austria și Ungaria. De asemenea, Ciolacu a afirmat că TVA-ul va rămâne redus pentru medicamente și alimente, argumentând că o creștere a acestuia ar genera inechitate socială și ar afecta inflația. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu oamenii de afaceri din Prahova.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că TVA-ul va rămâne redus pentru medicamente și alimente, în urma negocierilor cu Comisia Europeană. Acesta a subliniat că majorarea TVA-ului ar reprezenta o măsură economică nejustificată, care ar afecta în mod egal toate categoriile de venituri, amplificând inechitățile sociale. Ciolacu a argumentat că o astfel de majorare ar putea duce la creșterea inflației, contrar eforturilor de a o menține sub 5%. Premierul a afirmat că nu va permite o astfel de măsură, având în vedere diferențele semnificative dintre veniturile populației.
Specialiștii din administrația centrală analizează mai multe scenarii fiscale pentru 2025 în contextul angajamentului guvernului de a reduce deficitul bugetar cu 1,1% din PIB. Trei mari variante sunt luate în calcul: creșterea impozitului pe venit de la 10% la 20%, majorarea TVA de la 19% la 21% sau introducerea impozitului progresiv, susținut în special de PSD. Deși liderii coaliției guvernamentale au promis că nu vor crește impozitele, surse din Comisia Europeană avertizează că fără astfel de măsuri, atingerea țintelor financiare va fi imposibilă. Măsurile vor fi implementate din aprilie 2025, iar deciziile finale vor fi luate în primul trimestru al anului viitor, pe baza recomandărilor Băncii Mondiale.
Specialiștii din administrația centrală analizează scenarii fiscale pentru 2025, vizând creșterea veniturilor la buget cu 1,1% din PIB. Trei variante principale sunt luate în considerare: majorarea impozitului pe venit de la 10% la 20%, creșterea TVA-ului de la 19% la 21% și introducerea impozitului progresiv. Aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar, care se estimează că va depăși 8% din PIB în 2024. Deși liderii PSD și PNL au promis că nu vor crește impozitele, surse din Comisia Europeană sugerează că fără aceste măsuri, atingerea țintelor financiare asumate va fi imposibilă. Guvernul va decide asupra acestor creșteri cel târziu în primul trimestru din 2025, cu aplicare din aprilie.
Parchetul European investighează o fraudă de 520 milioane de euro, comisă de grupări mafiote din 10 țări. Această anchetă, denumită „Moby Dick”, a dus la reținerea a 43 de suspecți și la efectuarea a 160 de percheziții în țări precum Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia și Spania. În total, 195 de persoane sunt investigate, iar peste 400 de companii sunt implicate în fraudă. Autoritățile au înghețat active în valoare de 520 milioane de euro pentru a compensa daunele aduse bugetului UE. Frauda, de tip carusel TVA, a fost organizată printr-un sindicat criminal care a profitat de reglementările UE privind tranzacțiile transfrontaliere. Procurorul-șef european, Laura Kövesi, a subliniat importanța acestui caz pentru securitatea internă a Uniunii.
Ministrul Economiei, Ştefan-Radu Oprea, a anunțat că taxele în România nu vor crește anul viitor. Acesta a subliniat că nu există o logică economică pentru o astfel de măsură, în special în cazul TVA-ului, care ar putea influența inflația. Oprea a explicat că un punct procentual la TVA ar însemna o creștere de 0,5 puncte procentuale la inflație, ceea ce nu este dorit. De asemenea, el a evidențiat importanța investițiilor pentru dezvoltarea economică a țării, subliniind că România are nevoie de infrastructură bună, inclusiv în domeniul logisticii, autostrăzilor și energiei electrice, pentru a deveni un lider regional. Ministrul a concluzionat că România se află pe un drum bun datorită acestor investiții.
